Video Ionuț Dumitru, consilier al premierului, despre măsurile de austeritate: Scenariul alternativ e cel mai rău posibil
Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a declarat, joi, la Digi24, că măsurile fiscale pregătite de Guvern pentru a reduce deficitul bugetar reprezintă o „ajustare graduală, prin politici economice”. Acesta precizează că ajustarea fiscală va avea un impact negativ asupra economiei, dar că „scenariul alternativ, adică a nu face nimic, este cel mai rău posibil”. El spune că măsurile trebuie optimizate astfel încât „economia să aterizeze lin”, adică să existe o reducere graduală a deficitului, „care să nu bruscheze foarte tare economia”. Despre măsurile cerute de populație, inclusiv reforma pensiilor speciale, acesta spune că „nu se pot face de pe o zi pe alta”, altfel riscă să nu treacă de CCR. Ionuț Dumitru spune că România riscă să fie retrogradată la statutul pe care l-a avut înainte de 2005 și să piardă posibilitatea de a atrage investiții străine.
„Dacă ne uităm de unde plecăm, de la acest deficit de 9,3% din PIB, mulți scapă din vedere dimensiunea problemei. Avem un deficit uriaș, al 2-lea cel mai mare din toată istoria de trei decenii pe care o avem de după Revoluție. Nu avem o situație de neglijat, absolut deloc, și trebuie să luăm măsuri urgente, pentru că dacă ne uităm la ce poate să se întâmple, că mulți ignoră și acest scenariu. Dacă nu am face nimic, ce s-ar putea întâmpla? Indiferent de situație, bugetul se va ajusta, pentru că, chiar dacă nu faci nimic, piețele financiare nu te vor mai finanța, ceea ce înseamnă că va trebui să cheltuiți câți bani încasezi.
Dacă nu ai face ajustare printr-un program rațional, cu măsuri implementate rațional, vei ajunge în situația în care nu vei mai putea asigura acea o treime de care povestea și Radu Burnete, pe care astăzi îi împrumuți, pentru că piețele financiare nu te vor mai împrumuta. Ar fi o situație dramatică.
Scenariul alternativ, deși e greu de perceput, adică a nu face nimic este cel mai rău posibil, cel în care te ajustezi foarte brutal și poți să cheltui doar cât încasezi. Ceea ce înseamnă că nici măcar cheltuielile curente nu le poți acoperi. Scenariul pe care îl adoptăm noi astăzi este un scenariu în care facem o ajustare graduală, prin politici economice. Ne reducem acest deficit cu măsuri optimizate, astfel încât economia să aterizeze lin, să ai o reducere a deficitului bugetar graduală, care să nu bruscheze foarte tare economia”, spune Ionuț Dumitru.
Acesta afirmă că „focul care arde cel mai tare în momentul de față este deficitul bugetar”.
„Știm că săptămâna viitoare avem o ședință ECOFIN a consiliului de Miniștri de finanțe la nivel european și România este așteptată să vină cu aceste măsuri până cel târziu la începutul săptămânii viitoare. În plus, piețele financiare și agențiile de rating așa așteaptă aceste măsuri. Noi suntem în momentul de față sub riscul de a fi reprogradați de către agențiile de rating în categoria nerecomandată investițiilor. Ce ar însemna asta? Că ne întoarce în 20 de ani în spate. România a primit acest rating recomandat investițiilor în 2005. România ar putea dispărea de pe harta investitorilor, ceea ce ar fi dramatic.
De aceea, pachetul acesta de ajustare fiscală are întâietate, pentru că el trebuie să convingă Comisia Europeană, piețele financiare că suntem parteneri serioși, credibili și luăm aceste măsuri de ajustare. Sigur că trebuie făcute toate cele pe care și dumneavoastră le-ați menționat, reforma pensiilor speciale. Lucrurile astea nu se pot face de pe o zi pe alta. S-au mai făcut în trecut și au picat la Curtea Constituțională. Trebuie gândite foarte bine, astfel încât ele să fie cu adevărat făcute, pentru că nu mai putem rata o reformă în zona aceasta a pensiilor speciale, care, pe bună dreptate, revoltă pe toată lumea.
Discutăm de ani de zile de ajustare fiscală, pe care nu o facem, și ne-am pierdut credibilitatea. Noi ce trebuie să facem astăzi este să recâștigăm credibilitatea piețelor, Comisiei Europene, agențiilor de rating, a cetățenilor.
«Junk» înseamnă incapacitatea de a te mai finanța. Ca să ne dăm seama de dimensiunea ajustării necesare, 9% din PIB deficit este aproape 80-90% din tot ce cheltuim cu salarii și cu salariile, spre exemplu, în sectorul public.
Dacă ne gândim că facem ajustarea asta ordonată de care discutăm, de la 9,3% la sub 3% în 2031, dimensiunea aceasta de 6,3 puncte procentuale din PIB înseamnă, spre exemplu, mai mult decât cheltuim cu achiziții publice, înseamnă mai mult decât toate investițiile din sectorul public, mai mult de jumătate din salarii din sectorul public, aproape jumătate din asistență socială, inclusiv partea de pensii. Nu poți să ajustezi pe partea de cheltuieli atât de mult cheltuielile ca să obții ajustarea necesară, pentru că e mult prea mare”, spune economistul.
Acesta precizează că ajustarea fiscală pregătită de Guvern va avea un impact negativ asupra economiei, iar că o optimizare a pachetului de măsuri este necesară pentru ca „suferința din economie să fie cât mai mică”.
„Avem un pachet care, conform unor calcule, efectele de runda întâi ar aduce anul acesta, spre exemplu, circa 1,2% din PIB. Dar, există și acest efect de rundă a 2-a, anume o creștere economică mai mică, care, fără îndoială, va însemna venituri mai mici decât cele prognozate la buget prin efectul de runda întâi, dar, per total, efectul rămâne pozitiv asupra bugetului, mai mic decât cel estimat în runda întâi, pentru că vei avea și o creștere economică mai mică.
Dacă ne uităm la 2024, economia noastră a crescut cu doar 0,8%, în condițiile în care am avut un deficit bugetar uriaș, de 9,3%, adică economia este pe buza recesiunii. Anul acesta ar fi un scenariu bun cel în care rămânem pe plus. Estimăm că rămânem pe plus cu creșterea economică, dar nu putem previziona în momentul de față ce se întâmplă și în mediul internațional, că vedem că sunt foarte mulți factori de risc acolo și care va fi reacția economiei la acest pachet pe care guvernul îl implementează. Suntem într-o zonă dificilă economic, dar ne-am adus în zona aceasta pentru că nu am făcut ajustările la timp.
9,3% din PIB este al 2-lea cel mai mare deficit din istorie. Am avut mai mult doar în 2009, 9,5%. După, s-au diminuat salariile cu 25%, a crescut TVA-ul cu 5 puncte procentuale și ne-a fost foarte greu să ne revenim, ne-a luat câțiva ani de zile. Suntem într-o situație relativ similară, cu un deficit bugetar foarte înalt. Dar ceea ce ne deosebește de momentul 2009 este că în momentul de față sectorul privat, din fericire, stă pe picioarele sale. În 2009, sectorul privat era dezechilibrat, avea deficite foarte mari. Nu era numai sectorul public în dificultate, era și sectorul privat la momentul respectiv”, a declarat consilierul premierului Bolojan.
Ionuț Dumitru consideră că pachetul măsurilor anunțate este suficient pentru 2025 și 2026 și că nu ar mai fi nevoie de alte creșteri de taxe.
Editor : Alexandru Costea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
