Exclusiv Sorin Grindeanu, la Interviurile Digi24.ro: Constructorul s-a angajat că pe podul de la Brăila se va circula până la sfârșitul anului

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat la Interviurile Digi24.ro că a primit garanții de la constructorul podului de la Brăila că până la finalul anului va fi dat în circulație. Grindeanu a vorbit și despre stadiul lucrărilor la Autostrada A0, dar și despre impozitul progresiv și depsre situația din porturile românești, în contextul războiului din Ucraina.

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Principalele declarații:

• Impozit progresiv. Nu există în acest moment o cotă unică. Două sunt problemele: pe bună dreptate, punctele de vedere ale unor analiști, e nevoie de predictibilitate în acest domeniu, nu faci schimbări de pe o zi pe alta, dar până în acest moment nu există o decizie oficială. Așteptăm după masă la ședința coaliției punctele de vedere ale grupurilor de lucru. Vor veni să prezinte dacă e oportun și dacă e, care sunt pașii. 
• În Coaliție, nu există niciun fel de proiect pe acest subiect, până la acest moment.
• Noi (PSD) suntem cei care am adus în discuție acest subiect pornind de la un adevăr. În acest moment, dacă ne uităm pe o hartă a lumii, o să vedeți că Rusia, Kazahstan, Moldova, Bolivia, în UE mai sunt două state care au cotă unică, în rest toate țările lumii au un alt sistem de taxare. Pornind de la acest lucru, e nevoie de o discuție despre sistemul de impozitare din România. 
• Deocamdată aș vrea să vedem cu ceea ce vin colegii, care sunt specialiști pe acest domeniu, și vor prezenta la Coaliție acest proiect, și acolo vor începe discuțiile cu argumentele pro și contra. Restul sunt lucruri pe care nu le-am discutat până acum în coaliție.
• Eliminarea facilităților fiscale (IT, construcții, agricultură). Eu nu am auzit de aceste lucruri. Nu aș fi de acord cu eliminarea facilităților fiscale pentru IT. Dar nu s-a discutat. Aceste facilități au fost date în 2003-2004 de guvernul Năstase pentru a impulsiona acest domeniu și acest lucru s-a întâmplat. Dacă ne uităm la creșterea economică, componenta cea mai mare este pe sectorul IT.
• Taxele locale. Se trezesc unii pe la jumătatea anului că nu le mai ajunge bugetul. Și aici e nevoie de o analiză. Dar în mod cert, decizii de acest tip, nu pot fi luate peste noapte. Trebuie să existe predictibilitate.
• Reducerea cheltuielilor bugetare/reducerea aparatului de stat. O să discutăm. Aș specula dacă aș spune că trebuie să mergem pe o zonă sau pe altă. Cert este că exsită componente ale aparatului de stat care trebuie restructurate. Unele poate sunt subdimensionate. În MT, ne aflăm la trei intersecții de mari finanțări europene, pe această zonă de gestionare a fondurilor europene, la MT e o deficiență de personal, pe alte zone este o suprapopulare. Decizia corectă pe care trebuie să o iei nu este „reducem cu 10% peste tot”. Avem un aparat administrativ un pic cam mare, de acord.
• Regionalizare. Eu continui să spun că e un subiect pe care România trebuie să îl discute și trebuie luată o decizie. Vă dau un exemplu, am fost președinte de CJ, în momentul în care intri într-un dialog cu unități de același tip din UE, e vorba de regiuni. Dincolo de acest argument, dacă faci doar regionalizarea fără descentralizare nu cred că e o decizie absolut necesară. În schimb, descentralizarea împreună cu regionalizarea este un proiect absolut necesar pentru România. În Guvern s-a cerut un plan de acțiune pe descentralizare, pentru că acolo lucrurile se pot întâmpla mai repede decât regionalizarea, pentru că acolo trebuie modificată Constituția. Descentralizarea se poate face mai rapid. De exemplu, în ministerul Transporturilor e pornit pe traseu un act normativ prin care să descentralizăm lucrurile pe zona de CFR. Dacă facem o analiză, o să vedeți că o proporție covârșitoare, gările și haltele din România arată cum arată, probabil ca gara din Mariupol. În acest moment, CFR nu are forța să investească în această zonă. Atunci am simțit nevoie, dincolo de clădiri, sunt anumite terenuri unde cresc bălării, am dat drumul la acest act normativ de a descentraliza. 
• Cota unică, linie roșie pentru partenerii de coaliție de la PNL. Reiau, în acest moment în România nu există cotă unică. S-a votat legea offshore. Acolo e cotă diferențiată. Nu e cotă unică. Din partea PSD nu ați văzut așa, o abordare abruptă. Vrem să vedem dacă există plusuri, dacă colectarea va fi mai mare. Nu poți să spui din start „nu”. Hai să vedem ce ne vor spune colegii.
• Scandalul imnului Ținutului Secuiesc. Am văzut că au existat și dezvoltări, am văzut imagini cu un jucător din națională care avea pe cască steagul maghiar. Eu vin din Timișoara, în Banat e un anumit mozaic de etnii. Avem maghiari, sârbi, slovaci, bulgari chiar. Din cei 19 deputați din zona grupului minorităților, 6 sunt din Timiș. Și nu există tensiuni, și nu au existat tensiuni. Dar, când vorbești de simboluri naționale, și imnul e un simbol național. De asemenea, când ești direct actor, cum sunt componenții echipelor naționale, trebuie să arăți respect. Poziția mea a fost una normală pentru că nu era naționala unei regiuni din România. Vorbeam de naționala României și de simboluri prevăzute în Constituție. Eu am un dialog bun cu toți membrii guvernului, inclusiv cu colegii din UDMR. Aștept o analiză din partea Federației Române de Hochei. Nu vreau să escaladez această tensiune. Asta nu înseamnă că nu aștept acea analiză din partea FRH să vedem exact ce s-a întâmplat acolo, dacă anumiți jucători nu și-au respectat statutul de componenți ai lotului național și urmare a acelei analize, voi mai comenta. Poate realizează ce înseamnă să fii component a unui lot național. În acea zi în care am avut acea părere personală am primit foarte multe mesaje de la foși sau actuali componenți din diverse ramuri sportive de susținere a poziției mele. 
• Scandalul prezenței președintei Ungariei în România. Aștept să văd ce ne va spune MAE. Orice chestiuni de acest tip, care duc la anumite tensiuni, chiar dacă sunt mici, nu sunt bune în contextul dat. Cel mai bine e să existe dialog. Mi s-ar fi părut normal să existe întâlniri cu oficialități guvernamentale, dacă tot a stat mai multe zile în România. Cât se poate de normale ar fi trebuit să fie aceste întâlniri, mai ales în contextul dat acum. Mai ales dacă ambii vecini sunt și în UE și în NATO. Nu cred că pe români ar trebui să îi preocupe eventuale tensiuni etnice majore. Nu am niciun fel de semnale de acest tip și sunt convins că nu vor fi în continuare. Dar ca să se elimine de tot, cred că cea mai bună soluție e dialogul.
• Podul peste Dunăre de la Brăila. Am fost vineri la Brăila să facem o radiografie la zi. Până în acest moment trebuiau să fie montate toate tablierele, sunt montate doar jumătate. Nu sunt semne să fiu pesimist, în ceea ce îmi spuneau antreprenorii că vor recupera această întârziere. Angajamentul pe care și l-au luat e că până la sfârșitul anului va fi dat în circulație acest pod. Investiții de acest tip ajută nu doar în dezvoltarea infrastructurii. Tablierele sunt făcute la Galați cu tablă de la noi, iar construcția este făcută la șantierul de Brăila. E o precizare importantă. Când se va da în circulație înseamnă că se va circula, cu tot cu drumuri de acces, legătura cu DN și anul viitor se va duce direct în drumul expres dintre Galați și Brăila. Există o legătură directă de la pod cu drumul expres, nu doar cu drumul național. Pe malul celălalt sunt două dezvoltări de drumuri naționale. 
• Cerealele din Ucraina, cum vor ajunge în România. Dezvoltarea capacităților portuare românești tocmai pentru a dezvolta acest export din Ucraina, dar nu numai. Prima componentă: portul Constanța. Este la capacitate maximă pe parte rutieră. Pe zona feroviară, am aprobat în guvern 200 de milioane prin care să repunem în funcțiune aproape 100 de km de cale ferată abandonată. La Galați e foarte importantă această legătură care vine din Ucraina, trece puțin prin Moldova și merge direct în portul Galați. Au fost trei companii care au dorit inițial să vină să facă această lucrare, nu mare (5 kilometri de cale ferată) nu au depus oferta finală, ceea ce înseamnă că se intră pe o procedură rapidă, încredințare directă. Sunt companii mari și e o lucrare mică și spuneau că nu îi interesează lucrarea. Au o anumită teamă, având în vedere că e o presiune să se întâmple cât mai repede această modernizare, și teamă legată de faptul că există o problemă în aprovizionarea cu traverse sovietice pentru că știți că există o diferență. Se va rezolva, cred eu, destul de repede. În câteva săptămâni ar trebui să se rezolve pentru că e vorba de modernizare la o linie existentă deja.
• Portul Sulina și vapoarele blocate în larg. Multe dintre ele sunt goale și așteaptă comenzi. În momentul în care se intră pe brațul Dunării, spre porturile ucrainene, ei nu doresc să vină în porturile românești ci să meargă în porturile ucrainene. Multe dintre ele sunt fără comenzi clare, blochează docurile din porturile ucrainene. Nu putem abdica de la regulile europene. La Constanța se intră în UE, trebuie respectate regulile UE. Am avut un videocall cu ministrul ucrainean al Transporturilor. Va veni în portul Constanța. Am hotărât până atunci să își deschidă un birou de informații în port, punem la dispoziție tot, ca să ofere informații mai rapid ucrainenilor. Pentru că de multe ori s-a intrat fără actele necesare, fără informațiile inițiale și toate aceste lucruri duc la întârzieri. 
• Din portul Constanța s-au scos jumătate din vagoanele nefolosite, 360, dar cele 700 de vagoane blocau 98 de linii din portul Constanța. Au putut fi transportate 360, restul, având în vedere situația CFR Marfă, companie în insolvență și cu sechestru inclusiv pe aceste bunuri, a fost un apel al nostru către ANAF de a-și grăbi procedurile de valorificare a acestor bunuri, astfel încât cele 200 de milioane pe care noi le-am dat de la guvern să poată fi folosite cât mai rapid în reabilitarea celor 98 de linii din portul Constanța.
• Stadiul Autostrăzii A0. Pe A0 pe partea sudică, acolo avem trei tronsoane. De asemenea pe drumul expres Pitești Craiova, anul viitor se va circula pe tot tronsonul de la Craiova la Pitești, de asemenea, A0 se va face o legătură directă dinspre Pitești dacă vrei să mergi spre Constanța. La A0 sunt trei tronsoane, două merg foarte bine, al treilea tronson este într-un ritm care nu mă mulțumește, asta nu înseamnă că nu termină până anul viitor.