Sfântul Ștefan este sărbătorit în fiecare an pe data de 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. A fost unul dintre ucenicii lui Hristos, care îl urmau pretutindeni, și primul martir al bisericii datorită credinței sale profunde și puterii de a săvârșii minuni. Este o zi în care românii respectă mai multe obiceiuri, dar și ziua în care, potrivit tradițiilor, se pot întâmpla miracole.
De origine iudeu, Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim.
Cine a fost Sfântul Ștefan
Sfântul Ştefan era un bun cunoscător al Vechiului Testament, precum şi al învăţăturilor lui Iisus Hristos. Împreună cu ceilalți apostoli, Sfântul a predicat cuvântul Evangheliei, a botezat și a ținut slujbe. Arhidiaconul Ștefan a fost martorul evenimentelor lui Hristos, Învieriea, Înălțarea Sa la cer, dar și la Pogorâra Duhului Sfânt. Pentru că predica aceste adevăruri, Sfântul a stârnit furia fariseilor și a conducătorilor evrei, care îl doreau mort. Din acest motiv, a fost acuzat, în mod fals, de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumneze.
Sfântul Ştefan a fost scos afară din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin
Din credință, el i-a iertat pe cei care l-au ucis, întocmai ca pe Iisus Hristos, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Dumnezeu a ascultat rugăciunea Sfântului, căci pe locul unde a fost ucis el se afla un tânăr care se numea Saul, fariseu, care păzea hainele celor care aruncau cu pietre în Ştefan, și care va deveni, din cel mai mare prigonitor al creştinilor, însuși Apostolul Neamurilor, Sfântul Pavel.
Osemintele Sfântului Ștefan au fost descoperite în anul 415 în satul Gamla (Beit Jimal) din Palestina. De acolo au fost transferate la Biserica Sion de pe Muntele Sion, din Ierusalim și, ulterior, în 439 în capelă. Mai târziu, după anul 560, oseminele sale, potrivit tradiției, s-ar afla, împreună cu osemintele Arhidiaconului roman Laurențiu, în cripta bisericii “San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma.
Ce tradiții sunt de Sfântul Ștefan
Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei, motiv pentru care, în a treia zi de Crăciun, se pomenesc sufletele celor care nu mai sunt printre noi și se impart pachete de mâncare persoanelor nevoiașe.
De Sfântul Ștefan, în Muntenia, se obișnuiește să se împartă pâinici (pâinicile lui Ștefan) rotunde, făcute dintr-un aluat dulce, asemănător celui de cozonac, care este uns cu miere. Acestea sunt sfințite în biserică în ziua praznicului și ulterior împărțite copiilor sărmani. Bucățelele de pâine amintesc de pietrece care l-au ucis pe Sfânt
Una dintre cele mai vechi tradiții de Sfântul Ștefan este, ca în această zi, să se aducă în casă o icoană care îl înfățișează pe martir.
De asemenea, pentru a avea sporul casei și sănătate, în această zi este bine și să dăruiești persoanelor dragi o icoană a Sfântului sau o candela nouă, aprinsă.
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ștefan
Cele mai întâlnite nume celebrate ale Sfântului sunt Ștefan și Ștefania, însă există și multe alte nume derivate care se sărbătoresc astăzi, 27 decembrie. Așadar, poți spune „la mulți ani” persoanelor care poartă numele:
- Fane/Fani;
- Ștefi/Ștefana;
- Fănică/Fănica;
- Fănița/Fana;
- Fănel/Făcache;
- Ștefănel/Ștefănuț;
- Istvan (nume unguresc pentru Ștefan);
- Fanache.
Editor : C.S.
