Video Care este animalul cu cea mai bună vedere din lume. Concluzia la care au ajuns cercetătorii americani
Oamenii de știință au încercat să răspundă uneia dintre cele mai provocatoare întrebări privind lumea animalelor: care dintre acestea are cea mai bună vedere de pe Pământ? Cercetările au evidențiat însă un lucru neobișnuit: faptul că multe dintre mamifere, păsări sau chiar insecte posedă calități vizuale care le transformă în creaturi unice și de neînlocuit la categorii precum acuitate sau rapiditate, arată LiveScience.
Imaginează-ți că ești un șoim cu coada roșie, zburând pe cer. Scrutezi solul, căutându-ți următoarea masă. Zărești o veveriță la sute de metri distanță, pe sol. Blana sa o ajută să se contopească ușor cu mediul înconjurător, însă camuflajul ei pălește în fața privirii tale ascuțite.
Păsările de pradă - cum ar fi șoimii, vulturii și șoimii - sunt cunoscute pentru vederea lor hiperfocalizată. Dar s-ar putea să vă întrebați dacă aceste păsări sunt cu adevărat cele mai bune sau dacă alte animale au o vedere și mai impresionantă.
Așadar, ce animal are cea mai bună vedere?
În realitate, nu există un răspuns ușor de oferit de către cercetători - dar există cu siguranță vietăți care posedă însușiri remarcabile din acest punct de vedere.
„Nu există un sistem vizual perfect”, a declarat Esteban Fernandez-Juricic, profesor de științe biologice la Universitatea Purdue, pentru Live Science. El a explicat că, din perspectivă evolutivă, dezvoltarea sistemelor vizuale avansate este extraordinar de costisitoare. Acest lucru se datorează faptului că ochii sunt o componentă importantă a sistemului nervos, care are nevoie de multă energie. Pentru ca lucrurile să rămână eficiente, evoluția determină animalele să dezvolte doar sistemele vizuale de care au nevoie pentru mediul și comportamentul lor.
Cea mai detaliată vedere: răpitoarele
Răpitoarele precum vulturii, șoimii și șoimii au reputația de a avea o viziune excelentă, iar reputația de care se bucură este bine meritată. Aceste păsări trebuie să detecteze hrana de la distanțe foarte mari - uneori chiar de la kilometri distanță. Pentru a face acest lucru, sistemele lor vizuale au evoluat pentru a acorda prioritate vederii cu rezoluție extrem de mare.
Potrivit lui Thomas Cronin, profesor de științe biologice la Universitatea din Maryland, Baltimore County, vederea răpitoarelor este de trei până la cinci ori mai detaliată decât cea a oamenilor, astfel încât să ai ochi de vultur ar fi ca și cum ai privi printr-un binoclu.
Aceste păsări au două adaptări care le ajută să vadă clar: în primul rând, ochii lor sunt mai mari în raport cu dimensiunea corpului lor. În al doilea rând, au mai mulți fotoreceptori - celulele specializate din retină care detectează lumina - în ochi. Împreună, aceste trăsături ajută răpitoarele să localizeze prada de la mare distanță.
Cea mai „colorată” vedere: crevetele mantis
Când vine vorba despre a distinge culorile în regnul animal, există un câștigător clar: crevetele mantis. Aceste nevertebrate cu aspect extraterestru trăiesc în apele oceanice de mică adâncime și ar putea fi capabile să vadă culori pe care noi nici măcar nu le putem înțelege.
Pentru a înțelege cum văd lumea creveții-mantis, este important să știm cum funcționează perceperea culorilor.
Oamenii au trei tipuri de celule fotoreceptoare care detectează diferite lungimi de undă ale luminii, corespunzând aproximativ culorilor roșu, albastru și verde. Multe vertebrate au patru tipuri de fotoreceptori, ceea ce înseamnă că vederea noastră în culori este mai slabă decât cea a multor alte specii.
„Majoritatea celorlalte animale au o viziune a culorilor mai bună decât a noastră”, a declarat Justin Marshall, profesor emerit la Universitatea Queensland din Australia, specializat în structura și funcția ochilor și a creierului animalelor marine. „Suntem comparativ niște maimuțe daltoniste”.
Însă, creveții mantis au un număr uluitor de fotoreceptori. Potrivit lui Marshall, aceste crustacee dispun de 12 tipuri de fotoreceptori pentru culoare. Unii dintre acești receptori sunt chiar adaptați pentru a detecta lumina în gama ultravioletă, ceea ce probabil face ca lumea creveților mantis să arate foarte diferit de a noastră.
De asemenea, creveții mantis au fotoreceptori speciali care pot detecta polarizarea luminii - o caracteristică a undelor luminoase care derivă din modul în care lumina soarelui se împrăștie prin atmosfera Pământului.
Dar nu este clar cum anume creierul creveților-mantis procesează toate aceste informații. Este posibil ca creierul lor să detecteze modele de combinații de culori, mai degrabă decât să detecteze intrări individuale de la fotoreceptori.
„Probabil că nu încearcă să vadă de patru ori mai multe culori decât noi - ci doar decodifică informațiile într-un mod diferit”, a explicat Marshall.
Cea mai rapidă vedere: insectele
Vederea noastră poate părea un flux continuu, dar există o limită în ceea ce privește viteza cu care ochii și creierul nostru pot procesa informațiile. Potrivit lui Cronin, oamenii văd la o rată de aproximativ 60 de cadre pe secundă. Insectele, pe de altă parte, pot capta mult mai multe informații vizuale în aceeași perioadă.
Sistemele vizuale ale majorității insectelor pot capta sute de cadre pe secundă. Acest lucru este atât de rapid încât luminile fluorescente - care pâlpâie la o viteză mai mică sau egală cu cea perceptibilă pentru vederea umană - ar arăta ca niște lumini stroboscopice pentru ele.
„Dacă o muscă ar zbura într-un cinematograf, ar crede că se uită la un slideshow foarte rapid”, a explicat Cronin.
Această viziune ultrarapidă este motivul pentru care este atât de greu să învingi o muscă; ea ne vede venind înainte ca noi să putem acționa. Muștele reușesc acest lucru deoarece corpurile lor sunt atât de mici încât semnalele electrice dintre ochi și creier au de parcurs o distanță mult mai mică, ceea ce înseamnă că procesează mult mai rapid datele vizuale.
Compromisurile
Toate aceste sisteme vizuale specializate sunt impresionante în felul lor, dar vin la pachet și cu compromisuri. De exemplu, atât creveții mantis, cât și insectele au ochi compuși, care sunt formați din subunități distincte. Numărul de subunități care încap este limitat, astfel încât vederea acestor animale are o rezoluție mult mai mică decât a noastră, precum o fotografie pixelată.
„Oamenii reprezintă un compromis destul de bun”, a spus el. „Nu aș vrea să fiu un crevete mantis, pentru că creierul meu ar fi de mărimea unui bob mic de mazăre. Așa că sunt mulțumit cu ce am, ca să fiu sincer.”
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
