Una din nouă păsări migratoare este amenințată cu dispariția. 45% dintre specii sunt în declin, potrivit unui raport global

Una din nouă păsări migratoare este amenințată cu dispariția, iar 45% dintre speciile migratoare sunt în declin, potrivit unui raport global realizat de BirdLife International si citat de The Guardian. Pierderea habitatelor, agricultura intensivă, vânătoarea nesustenabilă, poluarea, speciile invazive și încălzirea globală se numără printre principalele amenințări. Raportul a fost prezentat la summitul Global Flyways de la Nairobi, unde guverne, oameni de știință, organizații de conservare și instituții financiare au anunțat noi măsuri și miliarde de dolari pentru protejarea rutelor de migrație.

Curleul migrator cu cioc subțire a fost declarat oficial dispărut anul trecut, fiind prima dispariție a unei specii de pasăre la nivel global din Eurasia continentală și Africa din ultimele secole. La nivel mondial, s-a confirmat sau se suspectează că șapte specii de păsări migratoare au dispărut în ultimii 150 de ani.

Amenințările la adresa păsărilor migratoare, cauzate în marea majoritate de activitatea umană și care includ intensificarea agriculturii, vânătoarea nesustenabilă, poluarea, speciile invazive și încălzirea globală, sunt prezentate în raportul „Starea păsărilor din lume”.

Păsările marine și cele de țărm, care depind de habitatele marine și de zonele umede de coastă, se confruntă cu o situație deosebit de gravă, potrivit analizei realizate o dată la patru ani de BirdLife International.

Stuart Butchart, cercetătorul-șef al BirdLife International, a declarat:

Păsările migratoare sunt santinele, iar declinul populațiilor lor relevă o presiune tot mai mare asupra sistemelor naturale care ne susțin. Dar datele științifice sunt la fel de clare: conservarea dă roade, iar acțiunile coordonate previn disparițiile și ajută populațiile să se refacă. Soluțiile există: ceea ce este necesar acum este punerea lor în aplicare la scara rutelor migratorii

Angajamente pentru protejarea rutelor de migrație

Raportul a fost publicat cu ocazia summitului Global Flyways de la Nairobi, în Kenya, unde guverne, oameni de știință, ONG-uri de conservare și instituții financiare au semnat un angajament pentru intensificarea eforturilor de protejare a păsărilor migratoare de-a lungul rutelor lor de migrație.

Este vorba despre traseele parcurse de miliarde de păsări migratoare care se deplasează între continente și în funcție de anotimp.

Declarația de la Nairobi privind rutele de migrație prevede ca trei bănci de dezvoltare să integreze conservarea rutelor de migrație în propriile cadre de creditare, alocând 6 miliarde de dolari, echivalentul a 4,4 miliarde de lire sterline, pentru protecția și refacerea habitatelor de-a lungul rutelor de migrație.

Milioane de păsări, ucise sau capturate ilegal

Printre amenințările la adresa păsărilor migratoare se numără și persecuția. Se estimează că între 13,1 milioane și 42,7 milioane de păsări migratoare sunt ucise sau capturate ilegal în fiecare an în Europa, în zona mediteraneană, în Caucaz și în Peninsula Arabică.

Multe dintre acestea sunt păsări cântătoare, prinse în plase de ceață sau pe „bețe cu var”, pentru consumul uman.

Speciile invazive, precum rozătoarele, introduse uneori accidental pe insulele mici unde cuibăresc păsările marine, reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru păsările migratoare.

Pierderea sau degradarea habitatelor naturale reprezintă o altă cauză principală a declinului.

Conform raportului, monitorizarea științifică din ultimul deceniu a arătat că peste jumătate, respectiv 58%, dintre cele 1.099 de zone-cheie pentru biodiversitatea păsărilor migratoare se află într-o stare precară sau foarte precară.

Măsurile de conservare pot inversa declinul

Cu toate acestea, raportul subliniază modul în care măsurile de conservare, adesea transfrontaliere, contribuie la refacerea populațiilor unor specii.

Eradicarea iepurilor, pisicilor, rozătoarelor și a păsării weka, specii neindigene, de pe Insula Macquarie din Australia, un sit important pentru reproducerea păsărilor marine, a dus la revigorarea populațiilor de păsări marine migratoare, printre care petrelul albastru, petrelul cenușiu, petrelul cu cap alb și prionul antarctic.

În China, un program ambițios la nivel național de eliminare a spartei netede, o iarbă nord-americană introdusă în 1979 pentru a stabiliza mlaștinile de coastă în vederea dezvoltării, a permis refacerea a 37.553 de hectare, echivalentul a 92.756 de acri, încă din primul an. Suprafața reprezintă jumătate din totalul vizat, iar măsura a redat păsărilor de țărm accesul la mlaștinile vitale, bogate în hrană.

În Marea Britanie, refacerea zonelor umede de pe terenurile agricole amenințate de eroziunea costieră de pe Insula Wallasea, în Essex, a dus la înregistrarea unor vârfuri de peste 32.000 de păsări acvatice care s-au întors în zonă, inclusiv 11.270 de noduri roșii.

Miliarde de dolari pentru protejarea rutelor de migrație

În cadrul summitului au fost prezentate și planurile Băncii Asiatice de Dezvoltare de a mobiliza 3 miliarde de dolari în următorul deceniu pentru protejarea a cel puțin 50 de zone umede prioritare de-a lungul rutei de migrație din Asia de Est și Australasia.

Fondurile urmează să sprijine, de asemenea, aproape 200 de milioane de oameni care depind de aceste ecosisteme.

Banca de Dezvoltare a Americii Latine și a Caraibelor mobilizează între 3 și 5 miliarde de dolari până în 2050 pentru protejarea a peste 30 de peisaje terestre și marine.

De asemenea, Banca Mondială și BirdLife au promis câteva miliarde de dolari pentru sprijinirea rutelor de migrație din Africa, Europa și Asia, utilizate de peste 2 miliarde de păsări migratoare.

Prințesa Takamado a Japoniei, președinta onorifică a BirdLife International, a declarat:

Păsările migratoare nu recunosc granițele. Ele leagă Asia de Africa, Arctica de zonele tropicale. Declarația de la Nairobi privind rutele de migrație recunoaște această realitate - faptul că este nevoie de cooperare și coordonare internațională pentru a asigura siguranța păsărilor migratoare. Sunt încântată și mândră să văd că comunitatea științifică, organizațiile de conservare și sectorul financiar se unesc pentru a face acest lucru posibil. Ne aflăm la un moment de cotitură important. Așteptăm acest moment de mult timp

Martin Harper, directorul executiv al BirdLife International, a calificat, de asemenea, Declarația de la Nairobi drept un moment de cotitură, dar a afirmat că guvernele, întreprinderile și societatea civilă trebuie să-și joace rolul: „Băncile de dezvoltare răspund provocării. Parteneriatul BirdLife este pregătit să acționeze. Acum avem nevoie ca și alții să se implice pentru a inversa tendința de scădere și a salva minunea migrației.”

Citește și: Spectacolul lebedelor de la Eforie Sud. De ani buni, păsările aleg să nu mai migreze

Editor : C.A.