Căsuţa verde de la Mogoşoaia

Data publicării:
casa mogosoaia

„Cu foarte mult timp în urma, cu 16 ani, câți ani aveți voi? Atunci când v-ați nascut voi, noi am descoperit problema asta a schimbărilor climatice, absolut întâmplator. Un studiu arată că, cam de cinci ori a crescut în primul deceniu al secolului XXI frecvența acestor fenomene față de anii 70. Și atunci ne-am gândit dacă tot construim, hai să construim într-un mod mai prietenos cu natura.”

Aşa începe povestea centrului de instruire şi consiliere energetică de la Mogoşoaia, o clădire unică în România, al cărei scop este unul didactic. Adică este locul în care studenţi şi elevi din toate domeniile, pot veni, în mod gratuit, să exploreze, să lucreze cu materiale reciclate şi să înveţe tehnici de construire a unei case verzi.

„Oamenii sunt obișnuiți să facă monoculturi, să pună o singură plantă, dar dacă le combini așa, plantele se ajută unele pe altele. E un experiment, e primul an când facem o grădină cu plante care se pot mânca...”

Aventura cuplului Ienculescu-Popovici a început în anul 2007, dupa ce aceştia s-au mutat din Bucureşti la Mogoşoaia. Deşi lucrează în domenii total străine de protecţia mediului, în traduceri şi sisteme informatice, cei doi şi-au dat seama că implicarea lor în conservarea biodiversităţii este esenţială şi pentru ei, dar şi pentru cei din jur.

Felicia Ienculescu-Popovici, directorul asociației: „Aș spune, niște oameni care dincolo de etapa asta de cercetare, de citit cărți, de mers la conferințe, au trecut în partea cealaltă a acțiunii, a încerca să experimentezi tu ceea ce le spui celorlalți.”

Marius Ienculescu-Popovici, directorul asociației: „Nu ne dorim să predicăm în pustiu, ca să zic așa, evident că dacă alocăm atâta timp și efort, am vrea să vedem și un rezultat, să avem un impact. Însă cel mai mare impact cred că îl avem la nivelul tinerilor, ei nu vor construi astăzi sau mâine sau peste doi ani, trei ani, dar în momentul în care își vor pune problema construirii, în bagajul lor de informații va exista și acest colțișor.”

Coordonatorii proiectului Green Mogo au făcut din ecologie un stil de viaţă. Au început prin a se documenta, iar mai apoi au construit o casă cu acoperiş din iarbă. Au trecut 7 ani de atunci, iar recent au inaugurat o a doua construcţie verde, care este în acelaşi timp şi centru de instruire, şi experiment.

Felicia Ienculescu-Popovici, directorul asociației: „Noi nu credem că există o rețetă unică pentru o casă verde, ci pur și simplu dacă îi acorzi acestui subiect un pic de timp, îţi descoperi propria rețetă în funcție de bugetul tău, în funcție de zona geografică unde te afli, în funcție de nevoile familiei tale.”

La construcţia căsuţei verzi nu a lucrat doar familia, ci şi arhitecţi, profesori şi voluntari. Cel mai mare sprijin a venit chiar din partea beneficiarilor proiectului, de la studenţi. A fost mai mult un schimb de experienţă, astfel tinerii au avut ocazia să îşi pună în practică ideile, iar soţii Ienculescu-Popovici au primit o mână de ajutor.

Anca Ioana Crețu, studentă, coordonatoarea voluntarilor: „Rolul nostru a fost să facem low cost design, care presupune refolosirea de materiale, deșeuri. Este un exercițiu extraordinar de educație non-formală, care completează educația de la școală și de la facultatea respectiv.”

Mara Coman, studentă, voluntară: „Este un proiect de viitor, adică trebuie să învățăm să știm și cum să comunicăm cu natura.”

Experienţa a fost mai mult decât o lecţie pentru voluntari.

Anca Ioana Crețu, studentă, coordonatoarea voluntarilor: „E cu atât mai interesant cu cât inițiativa nu vine din partea unor arhitecți sau constructori sau oameni de știință, care studiază problemele climatice, nu, vine din partea unor oameni obișnuiți. Ăsta e cel mai bun exemplu că oricare dintre noi poate face această schimbare în viața lui spre grija față de mediu.”

Andreea Marin, elevă: „Noi nu facem practică, desenăm mecanic și atât și am zis că poate să fie ceva nou și să încercăm să schimbăm în primul rând mentalitatea oamenilor.”

Lucian Călugărescu, student, voluntar: „Nu se face în facultate și aici se face.”

Proiectul Green Mogo, pe lângă promovarea eco educaţiei şi a unui mod de viaţă prietenos cu natura, ajută familii cu venituri reduse din Mogoşoaia, să-şi izolele locuinţele, pentru a consuma mai puţin combustibil pe timp de iarnă.

„Vedeți cum arată structura din cauciucuri compactate cu pământ, se pun câte un strat, în funcție de lățimea taluzului și pe măsură ce compactezi, completezi tot stratul, pui straturi noi, important este să fie de aceeași grosime cauciucurile...Se compactează pământul fie cu barosul, fie cu un mai ca ăsta, fie cu mijloace mecanice.”

În curtea familiei pasionate de mediu au loc experimente care, odată aplicate, le-ar face viaţa mai uşoară tuturor celor din mediul rural.

„Noi punem tot felul de deșeuri din grădină sau de la bucătărie, resturi de când gătim, rezultă tot felul de bucățele, de deșeuri biodegradabile sau de la grădinărit, care în vreo doi ani se transformă în asta, un super pământ fertil, care apoi îi punem la aceste plante.”

Felicia şi Marius au acum căsuţa mult visată şi o ocupaţie care-i scapă de griji: grădinăritul. Ceea ce-şi doresc însă, nu este pentru doar ei, ci pentru tot pământul.

Marius Ienculescu-Popovici, directorul asociației: „A trăi într-o locuință ecologică sau a trăi un stil de viață mai prietenos cu natura nu înseamnă neapărat să-ți limitezi opțiunile sau să renunți la lucruri, ci înseamnă să descoperi bucurie în o mulțime de lucruri despre care nu știai înainte.”

Felicia Ienculescu-Popovici, directorul asociației: „Am învățat că în această viață suntem niște administratori ai unor bunuri, administratori temporari și că bucuria cea mai mare este atunci când împarți ceea ce ai cu cei din jurul tău, am învățat că natura îți poate aduce multă bucurie atunci când te gândești și la ea.”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri