Pe 12 aprilie 2026, românii sărbătoresc Paștele ortodox, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. În prima zi a praznicului, după slujba de Înviere, credincioșii respectă o tradiție veche: oferă alimente de pomană în memoria persoanelor trecute în neființă. Gestul de milostenie este văzut ca o formă de cinstire a celor adormiți și ca o legătură simbolică între generații, contribuind la întărirea solidarității în familie și în rândul oamenilor.
Paștele este un moment de sărbătoare și reflecție, în care oamenii se reunesc alături de familie și de cei apropiați pentru a celebra Învierea Domnului.
Ce alimente se împart de Paște
Obiceiul de a oferi alimente în prima zi de Paște este păstrat în numeroase comunități și este strâns legat de pomenirea celor adormiți. Practica are o puternică încărcătură simbolică, fiind asociată cu milostenia și rugăciunea pentru sufletele persoanelor trecute în neființă. În acest context, în Sâmbăta Mare sunt pregătite coșurile cu bucate, care vor fi duse la biserică pentru a fi sfințite în noaptea de Înviere, înainte de a fi împărțite.
Printre alimentele oferite cel mai frecvent de Paște se remarcă ouăle roșii, cozonacul și pasca, considerate simboluri esențiale ale sărbătorii și credinței. Totuși, în funcție de obiceiurile locale și de tradițiile fiecărei zone, credincioșii pot împărți și mâncăruri pregătite pentru masa festivă, precum friptură de miel, ciorbă, drob sau alte preparate tradiționale, alături de vin sau apă, aducând astfel bucurie și binecuvântare celor dragi.
Alimentele sunt așezate cu grijă în farfurii sau pregătite sub formă de pachete, însoțite de o lumânare aprinsă, simbol al luminii, speranței și al comuniunii spirituale care marchează această zi sfântă.
Ce produse se consumă în ziua de Paște
După slujba de Înviere, credincioșii întâmpină prima zi de Paște cu salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”, formulă care reflectă bucuria acestui moment central al credinței. În dimineața zilei, familiile se reunesc în jurul mesei festive, unde sunt așezate preparate tradiționale specifice sărbătorii.
Printre acestea se regăsesc frecvent preparatele din carne de miel, asociate cu tradiția creștină care îl identifică pe Iisus Hristos drept Mielul lui Dumnezeu, jertfit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, meniul include, în mod obișnuit, friptură sau ciorbă, preparate legate de ideea de sacrificiu și reînnoire spirituală.
Ouăle roșii ocupă, de asemenea, un loc important în cadrul mesei pascale. Acestea sunt asociate cu viața și renașterea, culoarea lor evocând sângele lui Hristos vărsat pe cruce. În tradiția populară, ciocnirea ouălor și rostirea salutului pascal marchează bucuria sărbătorii.
Alături de aceste preparate, masa de Paște este completată cu produse precum pasca și prăjiturile, considerate expresii ale credinței, belșugului și continuității tradițiilor. În funcție de obiceiurile locale, meniul poate include și alte preparate din carne specifice, alături de brânzeturi sau smântână, care adaugă diversitate și echilibru mesei festive.”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu
Pentru ortodocși, Învierea Domnului are o semnificație profundă, marcând triumful vieții și al luminii. Potrivit învățăturii creștine, prin acest moment, Iisus Hristos deschide calea către mântuire și viață veșnică, oferind credincioșilor convingerea că moartea nu este un sfârșit, ci începutul unei noi existențe.
Editor : M.C.
