Un nou studiu sugerează că schimbările care au loc în creierul nostru odată cu înaintarea în vârstă ar putea explica de ce avem impresia că timpul zboară tot mai repede pe măsură ce trec anii, relatează LiveScience.
O echipă de oameni de știință a analizat activitatea cerebrală a mai multor persoane în timp ce priveau un episod vechi din seria „Alfred Hitchcock Presents”, pentru a răspunde la una dintre cele mai vechi întrebări: de ce percepem timpul diferit la diferite vârste?
Studiul, publicat în revista Communications Biology, a folosit date din cadrul proiectului Cambridge Centre for Ageing and Neuroscience (Cam-CAN), care analizează îmbătrânirea creierului pe termen lung. În total, 577 de participanți, cu vârste între 18 și 88 de ani, au urmărit un fragment de opt minute din episodul „Bang! You’re Dead”, în timp ce activitatea lor cerebrală era monitorizată prin imagistică fMRI.
Cum vede creierul timpul care trece
Fragmentul a fost ales deoarece, potrivit cercetărilor anterioare, declanșează modele foarte sincronizate de activitate cerebrală între diferiți spectatori. Acest aspect îl face ideal pentru a observa cum creierul segmentează și urmărește evenimentele în timp real.
Cercetătorii au analizat înregistrările existente folosind un algoritm numit „Greedy State Boundary Search” (GSBS), care detectează tranzițiile dintre stări stabile ale activității neuronale. Rezultatele au arătat că, la persoanele mai în vârstă, aceste tranziții erau mai rare și stările cerebrale durau mai mult decât la tinerii participanți.
„Acest lucru sugerează că, în aceeași perioadă de timp, creierul persoanelor mai în vârstă înregistrează mai puține ‘evenimente’, ceea ce ar putea contribui la senzația că timpul trece mai repede”, au scris autorii studiului. Concluzia se leagă de o idee veche, atribuită lui Aristotel: cu cât trăim mai multe evenimente distincte într-o perioadă scurtă, cu atât ni se pare că timpul trece mai lent.
De ce „zboară” anii
Fenomenul observat este legat de modul în care creierul își pierde din specializare odată cu vârsta: anumite zone devin mai „generale” în activitatea lor. Cu alte cuvinte, pe măsură ce îmbătrânim, diferitele regiuni ale creierului nu mai răspund doar la stimuli specifici.
De exemplu, la tineri, neuronii din zona care recunoaște fețele reacționează aproape exclusiv la fețe, în timp ce la vârstnici aceeași regiune poate fi activată și de obiecte obișnuite. Această generalizare face mai dificilă delimitarea clară dintre evenimente succesive, ceea ce poate contribui la senzația că timpul trece mai repede.
Totuși, fenomenul nu explică în totalitate senzația că anii trec tot mai repede, spun specialiștii.
Două „scări de timp”
Joanna Szadura, lingvist la Universitatea Maria Curie-Skłodowska din Polonia, care studiază modul în care limbajul influențează percepția timpului, consideră ipoteza cercetătorilor bine fundamentată, dar atrage atenția că există și un alt factor: fiecare dintre noi are două „scări de timp”.
Pe de o parte, societatea împarte timpul în unități liniare: ore, zile, ani. Pe de altă parte, creierul nostru percepe timpul într-un mod neliniar, „logaritmic”. Astfel, pentru un copil de 5 ani, un an reprezintă 20% din întreaga sa viață de până atunci, dar pentru o persoană de 50 de ani, același an înseamnă doar 2%. Așadar, percepția timpului depinde atât de activitatea neurală, cât și de modul subiectiv în care îl „măsurăm” intern.
Cercetătorii spun că adulții mai în vârstă pot face timpul să pară mai „plin” și mai bogat în evenimente.
„Învățarea de lucruri noi, călătoriile și activitățile inedite pot face ca timpul să pară mai extins în retrospectivă”, a explicat coautoarea studiului, Linda Geerligs, cercetătoare la Universitatea Radboud din Țările de Jos. „La fel de importante sunt și interacțiunile sociale semnificative și activitățile care aduc bucurie. Toate acestea pot contribui la o senzație mai bogată și mai plină a trecerii timpului”.
Editor : C.S.
