Ce este fericirea și cum se ajunge la ea? Este marea întrebare a existenței umane, o chestiune evident foarte subiectivă. Fundația Resolution, un grup britanic de reflecție, a analizat noțiunea de „fericire”și perceperea ei. Cercetătorii au încercat să determine în ce perioadă a vieții nivelul de satisfacție/well-being este cel mai ridicat și au ajuns la concluzia că ar fi vorba despre două perioade: sfârșitul adolescenței și anii care urmează imediat după împlinirea vârstei de 70 de ani.
Acest nivel de mulțumire personală și sentimentul de a fi fericit nu are o evoluție stabilă de-a lungul vieții. Un prim vârf s-ar atinge la sfârșitul adolescenței, după care, de pe la 18 ani, „curba fericirii” ar începe să coboare, urcă un pic după 20 de ani până la 30 de ani, iar apoi descrește continuu.
Cel mai jos nivel al fericirii ar fi atins spre jumătatea anilor 50. Dar apoi curba începe să urce constant până la un nou vârf, care s-ar atinge în jurul vârstei de 70 de ani, după care începe să coboare din nou.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii fundației Resolution au analizat datele colectate de Oficiul Național pentru Statistică al Marii Britanii, care din 2011 vrea să afle dacă cetățenii britanici sunt fericiți. Pentru aceasta, le sunt puse patru întrebări precise:
În general, în ce măsură sunteți satisfăcuți de viața dvs în acest moment?
În ce măsură credeți că lucrurile pe care le faceți în viață au un sens?
Per total, cum v-ați simțit ieri?
V-ați simțit foarte anxios sau anxios ieri?
Ce contează pentru a te simți fericit?
Răspunsurile la aceste întrebări sunt evident subiective și depind de sentimentele persoanelor interogate. Însă fundația Resolution a mers mai departe și s-a interesat de profilul persoanelor care s-au declarat fericite, pentru a vedea dacă există niște tendințe generale.
O primă concluzie: O bună sănătate și o relație stabilă fac parte dintre principalii factori care determină sentimentul de satisfacție.
Femeile au o mai mare satisfacție pentru viața pe care o trăiesc comparativ cu bărbații, dar spun totuși că există mai multă anxietate în viața lor.
Oamenii căsătoriți sau care se află într-un parteneriat civil declară în proporție mai mare că viața merită trăită.
Și slujba contribuie, desigur, la resimțirea unei stări de bine, dar contează și tipul locului de muncă: angajații independenți se declară adesea mai fericiți decât ceilalți, de exemplu.
Alte concluzii ale studiului nu sunt surprinzătoare: cei care au venituri ridicate se declară în general mai fericiți decât cei cu venituri medii. La fel, persoanele cu contract de muncă pe durată nedeterminată, dar și proprietarii de locuințe.
Pentru a fi fericit contează și locul/regiunea în care trăiești, a mai constatat studiul.
Toți acești factori economici îl fac pe George Bangham, autorul analizei, să ajungă la concluzia că banii nu înseamnă totul în viață, dar contează totuși pentru a te simți fericit.
Redactor: Luana Păvălucă
