90 la sută din activitatea de transplant de organe din România se bazează pe voluntariat
Studenta care şi-a pierdut viaţa în urma accidentului aviatic de acum două zile era doar unul zecile de medici voluntari care fac să funcţioneze un program - cenuşăreasă al statului român: cel de transplant. Raluca Buruian, medic rezident la Timişoara, şi de asemenea voluntar în cadrul acestui program înţelege ce a motivat-o pe colega ei.
„Dacă suntem sunaţi şi avem un caz, venim de acasă în mod voluntar, uneori şi după o gardă venim, practic la orice oră suntem aici”, spune Raluca Buruian, medic rezident.
Tragedia Aurei Ion nu o sperie pe colega ei din Timişoara. Raluca e hotărâtă să meargă înainte.
Disponibilitate permanentă, 24 din 24. Este orarul după care se ghidează toţi membrii echipei de prelevare de la Timişoara.
„Am avut şi câte 60-70 de ore petrecute, cumulate, în spital, dar suntem obişnuiţi”, afirmă doctorul Claudiu Macarie, specialist ATI.
„Orice profesionist trebuie să fie plătit pentru munca pe care o desfăşoară. Până acum, din păcate, nu s-a putut face o sensibilizare în aşa fel încât să se şi întâmple acest lucru”, susține Dan Ilincariu, coordonator de transplant la Spitalul Judeţean Timişoara.
„90 la sută din această activitate se face voluntar, medicii nu sunt plătiţi pentru această activitate care este deosebit de dificilă, de grea, şi după cum vedeţi, mai nou şi foarte periculoasă”, spune Victor Zota, coordonatorul naţional pentru transplant.
„Este foarte dificil. Îmi amintesc că de multe ori când veneau, în special în perioada asta, veneau efectiv congelaţi. În avion este frig, s-a întâmplat să le cumpărăm pături, să le dăm pături pentru a pleca înapoi şi să aibă cu ce să se încălzească pe drum”, povestește Dan Ilincariu.
Datorită acestor medici-eroi, în 2013, România a avut cea mai mare rată de creştere a numărului de donatori de organe din Europa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
