Automate de cafea în școli - nu e legal, nici sănătos

Data publicării:
automat cafea

Cafeaua începe să fie o băutură consumată de la vârste tot mai mici, chiar din școală. Elevi din toată ţara îşi petrec pauzele în jurul automatelor de cafea care se găsesc încă în şcoli, deşi atât legea, cât şi medicii spun că aceste aparate n-au ce căuta în unităţile de învăţământ. De prea multe ori, copiii ignoră doza zilnică maximă de cofeină recomandată. Nu-şi dau seama că aceasta se găsește în prea multe surse: de la cafea şi ciocolată, până la energizante şi răcoritoare.

În sute de şcoli şi licee din toată ţara, elevii au acces direct la automatele de cafea instalate pe holuri. Nu e legal şi nici sănătos, dar îşi pot cumpăra în orice pauză băuturi cu un conţinut ridicat de cofeină, fără să părăsească unitatea de învăţământ.

Reporter: Bei cafea dimineaţa?

Elev 1: Da, da, sigur, dimineaţa, în pauze.

Elev 2: Cafea, ceai, ciocolată, cam tot ce e la tonomat.

Elev 3:  Da, mai ales că e socializare la aparatul de cafea, că mai stăm toţi pe-acolo, mai ales că nu avem posibilitatea de a ieşi din liceu, atunci mai iei un ceai, o ciocolată caldă.

În primăvară, un elev de 16 ani a murit într-o sală de clasă din SUA, dintr-o supradoză de cofeină. Băuse o cafea cu lapte, un energizant şi o băutură răcoritoare. Un cocktail care i-a provocat o aritmie fatală. Excesul de cofeină atacă organismul. Cazul este, evident, unul extrem.

De cele mai multe ori, consumul excesiv de cafea nu ucide. Totuşi, când un adolescent depăşeşte doza de 100 de miligrame de cofeină pe zi, adică echivalentul unei ceşti de cafea, efectele sunt evidente.

„Agitaţie, tahicardie, lipsă de atenţie, de memorie... sunt studii care arată că pot să influenţeze dezvoltarea neurocognitivă şi învăţarea”, arată prof. dr. Cristian Seraficeanu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.

La adolescenţi, consumul de cafea se suprapune peste cofeina deja asimilată din alte surse: răcoritoare, energizante sau ciocolată. În plus, de multe ori băutul cafelei este asociat cu fumatul.

 

„Au existat articole legate de riscul de cancer pulmonar asociat cu consumul de cafea. Este singura formă de cancer care s-a demonstrat oarecum ştiinţific că este legată de consumul de cafea. După care s-a spus că de fapt nu e vorba de asocierea cu cafeaua, ci că de obicei cei care beau cafeau multă sunt şi fumători”, explică prof. dr. Cristian Seraficeanu.

Aşa că medicii recomandă amânarea consumului de cafea până la majorat.

 

„Să treacă măcar 18 ani, ca organismul să fie copt, în stare să domine efectele negative”, spune prof. dr. Raul Negoescu, membru al Academiei de Științe Medicale.

„Oricând e prea devreme dacă e vorba de copii şi adolescenţi”, este de părere prof. dr. Cristian Seraficeanu.

Ştim ce băuturi consumăm?

Iar când vorbim de cafeaua din automate, obiceiul este de două ori mai dăunător. Pentru că, de multe ori, copiii nu ştiu ce aleg atunci când apasă unul din butoanele acestor aparate. O arată o campanie amplă derulată în urmă cu câţiva ani de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Pe multe dozatoare sunt trecute denumiri improprii ale băuturilor calde sau lipsesc, pur şi simplu, informaţiile privind ingredientele, valorile nutriţionale, cantitatea de zahăr sau de cofeină.

 

 „Laptele, din verificările efectuate, de multe ori este un înlocuitor, un produs vegetal. Şi-n denumirea produsului pe aparat scrie cafea cu lapte”, spune Mirel Benghe, inspector în cadrul Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor București.

Există, încă din 2008, o lege care interzice vânzarea de alimente nesănătoase în şcoli. Şi în acelaşi an a apărut un ordin de ministru care precizează ce produse nu au ce căuta în şcoli.

 

„În unităţile de învăţământ, în spaţiile comerciale existente în unităţile de învăţământ nu trebuie comercializate băuturi carbogazoase, de exemplu, sau alimente cu un conţinut ridicat de zaharuri, de sare”, reamintește Marina Manea, inspector în Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Deşi nu menţionează cafeaua, la capitolul băuturi, legea este clară. În şcoli nu se poate vinde decât apă plată sau minerală îmbuteliată. Mica scăpare din legislaţie este exploatată însă de mulţi distribuitori.

Am găsit automate de cafea la dispoziţia elevilor în mai multe şcoli din Bucureşti, Cluj, Galaţi, Suceava, Ploieşti, Piteşti şi Bistriţa.

La Iaşi, de exemplu, Primăria a avizat amplasarea unor aparate de cafea în două licee, trei colegii şi o şcoală gimnazială.

 

„Am avut solicitări de la elevi şi am preferat să le plasăm în şcoală decât să iasă elevii din curtea şcolii şi să meargă să consume”, justifică Anda Tănase, director la un liceu din Iași.

 

Recent, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a transmis Ministerului Educaţiei o scrisoare prin care cerea eliminarea automatelor de cafea din şcoli.

 

„Nu este sănătos pentru consumul copiilor noştri”, arată Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din învățământul preuniversitar.

Aşa că ministerul, prin inspectorate, a trimis o circulară, prin care le-a amintit directorilor că trebuie să se conformeze legislaţiei.

 

„Încercăm să stopăm această posibilitate, ca măcar şcoala sau unităţile de învăţământ să nu fie cele care să pună la dispoziţia elevilor aceste băuturi”, spune inspectorul Marina Manea.

Directorii unităţilor de învăţământ se apără şi susţin că automatele au fost instalate pentru cadrele didactice, nu pentru elevi.

O parte iau în calcul păstrarea automatelor, dar eliminarea cafelei din... meniu.

 

„Noi am avut o discuţie cu furnizorul şi i-am pus în vedere să schimbe sortimentele. Sper că ei vor rezolva această problemă în cel mai scurt timp, să rămână doar cu ciocolata caldă”, a declarat Constantin Chirilă, director de liceu.

Instalarea automatelor de cafea în şcoli se face în baza unui contract încheiat între furnizor şi conducerea şcolii. În loc de chirie, ca şi în cazul spitalelor sau altor spaţii publice, furnizorul oferă un procent din profitul obţinut. Deci, cu cât se vând mai multe produse zilnic, cu atât mai mulţi bani ajung în bugetul şcolii. Aşa că în fiecare pauză se testează involuntar, pe culoarele şcolii, ce au învăţat elevii despre alimentaţia sănătoasă la dirigenţie sau la opţionalul de educaţie pentru sănătate. Şi nu puţini sunt cei care pică extemporalul.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri