Cazul Angelina Jolie. Ce opțiuni au româncele pentru a detecta riscul de cancer

Data publicării:
angelina jolie - getty

După ce a aflat că este purtătoare a unei gene care creşte riscul de cancer mamar și ovarian, Angelina Jolie nu a stat pe gânduri.

„Mi-am spus că nu am niciun motiv să cred că nu voi trăi suficient de mult pentru a-mi vedea copiii crescând şi pentru a-mi cunoaşte nepoţii. (...) Ştiu că fiii şi fiicele mele nu vor fi niciodată nevoiţi să spună: "Mama a murit de cancer ovarian"”, a scris actrița.

Decizia de a-şi extirpa ovarele vine la un an şi jumătate după ce actriţa s-a supus unei mastectomii preventive, adică şi-a îndepărtat chirurgical sânii, deşi nu era suspectă de cancer. O femeie din România nu are această posibilitate, chiar dacă îşi face pe banii ei testele genetice. Aceste analize se pot realiza doar în sistemul privat, iar Legea Sănătăţii nu prevede nici decontarea testelor, nici a operaţiilor de care ar avea nevoie un pacient predispus la cancer.

În momentul în care toată problematica genetică va fi pusă în lege, atunci sigur se va deconta. Nu se decontează în momentul ăsta”, spune Vasile Ciurchea, președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Eu nu văd niciun impediment ca această mastectomie profilactică, deși nu se adresează propriu-zis unui cancer, să nu intre în sistem de decontare. Medicul oncolog supune acest caz atenției comisiei de indicație terapeutică a spitalului și dacă indicația este, să spunem, pentru mastectomie radicală profilactică, etapa următoare este să facă mastectomia respectivă”, spune Dan Jinga, medic oncolog.

Cu titlu experimental, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Iași a derulat asemenea testări. Din cele 50 de persoane testate, numai un singur pacient a aflat că are predispoziţie la cancer.

„Este de preferat ca cei care, posibil, ar putea avea un risc ereditar să fie îndrumați de medicul de familie sau medicul oncolog sau medicul gastroenterolog, pentru că noi evaluam și mutațiile pentru probabilitatea cancerului de colon, nu numai de sân și ovar”, spune prof. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonatorul Departamentului de Oncogenetică al UMF Iaşi.

Fără teste genetice, Mihaela a decis extirparea sânului sănătos, deşi avea cancer diagnosticat doar la unul. În asumarea deciziei a cântărit mult şi faptul că şi sora ei a avut aceeaşi boală.

Având în vedere generațiile din urmă de la noi, în familie, am zis că e mai bine așa. Am o fată de 21 de ani și chiar am vorbit aspectul ăsta cu ea și i-am zis: ori înainte să facă copii, ori după, să scoată glanda mamară, pune silicoane și e mai bine psihic”, spune ea.

Anual, în România, nouă mii de femei sunt diagnosticate cu cancer la sân. Alte trei mii află că suferă de cancer de col uterin, cifră care ne plasează pe primul loc în Europa.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri