În 2007-2008, Ministerul Sănătăţii, condus la acea vreme de actualul ministru, Eugen Nicolăescu, a demarat un program de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. 180 de milioane de euro este suma cheltuită de statul român pentru acest program. S-au făcut câteva milioane de analize. Ce s-a întâmplat cu aceste verificări? Programul n-a mai fost continuat, românii n-au avut nimic de câştigat, banii au fost, evident, pierduţi.
Programul a fost pus la punct în 2007 de Eugen Nicolaescu. Criticile au venit in 2009 de la succesorul său, Ion Bazac. PESSP s-a desfăşurat în perioada 1 iulie 2007 - 31 decembrie 2008, cu fonduri în valoare de 631.604.957 lei.
„Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eşec total, de la început până la sfârşit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătăţii, derulat între 2007 şi 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile şi previzibile, starea de sănătate a românilor”, a declarat Ion Bazac, ministrul Sănătăţii. Concluziile au fost prezentate miercuri, în urma analizei realizate de către o comisie a MS. Aceasta a evaluat rezultatele obţinute în urma derulării PESSP.
Comisia a subliniat faptul că evaluarea a fost realizată atipic, pe toată populaţia şi nu pe eşantioane reprezentative, aşa cum presupun regulile de bază ale statisticii şi standardele ştiinţifice. Ancheta MS a identificat faptul că, pentru 1,2 milioane de persoane, datele de evaluare sunt absente sau informaţiile esenţiale sunt incomplete. Pentru aproximativ 450.000 de cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultaţii şi analize fictive care nu s-au realizat, dar care au fost plătite.
„Acest program este cel mai costisitor şi ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu afla nimic”, a completat ministrul.
Din totalul costurilor, aproximativ 20 de milioane de euro au reprezentat cheltuieli administrative: costuri cu tipărirea taloanelor, costuri cu expedierea poştală, rambursare, introducerea şi înregistrarea persoanelor evaluate în baza de date şi altele. La acestea se mai adaugă aproximativ 10 milioane de euro pentru achiziţionarea de laptopuri pentru medicii de familie, special pentru acest program.
Cu fondurile cheltuite doar într-un an de PESSP s-ar fi putut realiza un program naţional de screening şi prevenţie pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani. De curând, ministrul Sănătății a anunțat că a scos de la naftalină rezultalele programului și le va prezenta public.
Bani cheltuiţi pe spitale imaginare
Nu este singurul exemplu de bani risipiţi de Ministerul Sănătăţii. În urmă cu șase ani, Eugen Nicolăescu, în calitate de ministru, a comandat studii de fezabilitate pentru construirea a zeci de spitale. 11 milioane de euro a cheltuit ministerul pentru maculatură. Adică, o serie de studii de fezabilitate necesare ridicării acestor spitale. Grav e însă că tot acest proiect a rămas doar pe hârtie.
Construcţia niciunuia dintre spitalele promise în campania electorală din 2008 nu s-a concertizat până acum. În 2011, în încercarea de a salva proiectul, Ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Cseke Attila, anunţa că donează studiile de fezabilitate primăriilor. Asta pentru ca autorităţile locale să poată construi spitalele chiar şi în parteneriat public-privat.
Nimeni, însă, nu s-a arătat interesat. Revenit de câteva luni la şefia ministerului, Eugen Nicolăescu spune că cei care i-au urmat din 2008 la cârma instituţiei nu ar fi continuat proiectul. Valoarea totală a investiţiei necesare pentru construcţia spitalelor noi era estimată la trei miliarde de euro.