Cum ne jucăm cu un copil cu autism

Data publicării:
Joc simbolic ferma

Este foarte importantă diagnosticarea cât mai devreme deoarece orice zi in care nu este tratat este o zi pierduta din viata lui pentru că întârzierea face recuperarea mai greoaie.

Diagnosticarea se face prin aplicarea unui screening de nouă întrebări la medicul de familie. Terapia poate începe de la un an, iar numărul de ore crește în funcție de cât de grav este afectat copilul și în funcție de vârsta pe care o are.

Joaca copiilor cu autism este deseori numită „nepotrivită” pentru că este diferită față de joaca copiilor tipici. Ei nu se implică în jocuri simbolice, fac o fixație asupra unei anumite jucării sau doar asupra unei anumite parți dintr-o jucarie și, de cele mai multe ori, se joacă cu obiecte care nu sunt neapărat jucării (vase de bucătărie, sticle etc). Din exterior putem considera că acest lucru nu reprezintă neapărat o problemă, informează A.R.I.C.A. (Asociația pentru Recuperarea și Integrarea Copiilor cu Autism)

Ca si limbajul, joaca reprezintă o abilitate care se dezvoltă în mai multe etape.

Joaca senzorială. La început, copiii experimentează obiectele cu ajutorul simțurilor – le fixează cu privirea, le iau în mână, le gustă și le miros, le lovesc de alte suprafețe pentru a face zgomot. Acest lucru nu se aplică doar în cazul jucăriilor, ei „experimentez” degete, păr, animale sau alimente care pot fi la fel de fascinante, dacă nu chiar mai interesante, decât jucăriile. Toate aceste elemente fac parte din activitățile de joacă de la începutul dezvoltării copilului.

Joaca prin explorare. În următoarea etapă copilul va învăța funcțiile și rolul obiectelor. Un ciocan poate fi folosit atât în cazul în care vrem să batem cuie, dar și când vrem să demolăm un zid din cuburi, de exemplu. Folosirea obiectelor într-o manieră ciudată se consideră a fi tot joaca prin explorare – se descoperă și se aplică funcția lor.

Jocul simbolic. Acest tip de joc este cel mai dificil pentru un copil cu autism din moment ce se considera că ei nu pot să „se prefacă”. Dar această etapa nu se refera doar la jocul simbolic, este etapa în care poate să-și dea seama că un obiect poate avea mai multe funcții (o perie de păr poate fi folosită și ca microfon, o riglă poate să fie și catapultă).

Carmen Hotar, Psiholog Clinician Specialist, președintele Asociaței pentru Recuperarea și Integrarea copiilor cu Autism A.R.IC.A.: „Ca și stadiul de ecolalie în limbaj, copiii cu autism pot să rămână fixați la un anumit stadiu de joacă sau pot să apară întărzieri în dezvoltarea jocului. De exemplu, sortarea și aranjarea jucăriilor reprezintă un pas normal în joaca lor iar pentru unii copii care simt nevoia să fie totul pus în ordine, această etapa în dezvoltarea jocului poate fi foarte placută și satisfăcătoare. Acest lucru rezultă din comportamentul stereotip precum alinierea mașinuțelor (în mod normal, copilul tipic o plimbă pe covor). Această aliniere este mai degrabă un semn de imaturitate, decât o abilitate incorectă în joc. În concluzie: este important să ne amintim că o întârziere în această arie de dezvoltare nu înseamnă ca ei nu pot sau nu-si vor dezvolta pe viitor abilități de joacă mai complexe. Pur și simplu nu au ajuns la stadiul respectiv.”

Iată câteva sfaturi:

Alăturați-vă copilului. Aratați-vă interesul. Stați pe covor împreună cu el și aliniați mașinuțe (dacă asta face copilul), vorbiți cu el despre ceea ce faceți în acel moment sau inventați un cantec despre acest lucru, practic redirecționând rutina lui într-un joc funcțional.

Uitați tot ceea ce știați despre jucării. Încercați să acceptați lucrurile pe care copilul le consideră interesante. Veți încerca în zadar să-i captați atenția și să-l faceți să interacționeze dacă nu îi arătați că respectați item-urile pe care el le folosește cu plăcere în joacă. Cum ar putea să se simtă în siguranță și să înceapă să exploreze mediul din jur dacă lucrurile pe care ei le consideră interesante sunt „greșite”?

Extindeți-le orizontul. Nu îi înlocuiți obiectele preferate, arătați-i noi modalități de a se juca cu ele. Învățați-l care este funcția corecta a obiectului și apoi extindeți catre alte utilizări. În cazul în care unui copil îi place să sorteze, oferiți-i multe lucruri pe care să le sorteze și arăți-i diferite modalități de a face acest lucru (sortare dupa mărime, culoare, formă).

Copiii cu autism pot să se joace și se joacă. Dacă joaca lor este diferită de cea a copiilor tipici sau dacă se joacă cu obiecte ciudate, asta nu înseamnă că sunt disfuncționali. Ca toți copiii, au nevoie de ajutor și încurajare pentru a progresa în joc și pentru a-și dezvolta mai multe abilități.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri