De ce ni se face „pielea de găină”?

E vremea concursurilor muzicale televizate și auzim des expresia „mi se face pielea de găină”. Ba chiar avem ocazia să și vedem. Ce determină această reacție și de ce corpul nostru reacționează așa? Frigul, un zgomot care ne sperie sau un cântec frumos, toate pot declanșa „pielea de găină”. E un mecanism de apărare ancestral.

Ce înseamnă „piele de găină”?

Când e frig sau când trecem printr-o emoție puternică firele de păr de pe corp se ridică și se formează mici umflături pe suprafața pielii noastre, la baza acestor fire de păr. Se numește piele de găină, pentru că efectiv în acel moment pielea noastră seamănă cu cea a găinilor jumulite de pene. 

Cum se declanșează „pielea de găină”?

Această reacție este un mecanism de apărare, numit în latinește horripilari  - a avea părul ridicat (de unde și verbul a oripila = a îngrozi). În cazul unei scăderi de temperatură, când ieșim din piscină de exemplu, termoreceptoarele repartizate pe pielea noastră (numite și corpusculii Krause) avertizează creierul, care trimite un mesaj către sistemul nervos. Acesta din urmă ordonă mușchilor erectori situați la baza fiecărui fir de păr să se încordeze. 

La animale, ca și la om, această contracție permite încălzirea epidermei: penele sau firele de păr permit aerului să pătrundă și se creează astfel un strat izolant ce protejează de frig. Cu toate că nu mai suntem atât de „păroși” cum erau strămoșii noștri, am păstrat acest mecanism de apărare.

De ce și emoțiile puternice ne provoacă „pielea de  găină”?

Pielea de găină nu este numai o reacție fiziologică. Poate apărea și în cazul unei emoții puternice, cum ar fi frica sau plăcerea. 

De mai mulți ani, Mitchell Colver, cercetător în domeniul psihologiei experimentale la Universitatea de Stat din Utah, studiază reacțiile fizice pe care le provoacă muzica atunci când generează o senzație de plăcere. O astfel de reacție este frisonul (denumit și „orgasmul pielii”). Pielea de găină declanșată de un cântec frumos sau, dimpotrivă, de un moment de spaimă ține de același proces. Dacă auziți un zgomot brusc în pădure, noaptea, sau o ușă care scârțâie într-o casă veche, corpul va secreta adrenalină. Este o reacție naturală: respirația se accelerează, corpul transpiră, ritmul cardiac crește și... părul se ridică. Acest reflex se observă și la animalele cu blană: de pildă, atunci când se află în fața unui inamic, o pisică „se înfoaie”.

Prin urmare, atunci când percepem o situație drept un pericol, creierul secretă adrenalină, iar părul se ridică. Profesorul Mitchell Colver spune că dacă o bucată muzicală aduce un sunet neașteptat (o voce surprinzătoare, o schimbare de ritm etc) se produce aceeași reacție. Vibrațiile corzilor vocale ale interpretului pot fi similare cu cele ale unei persoane care strigă după ajutor, susține cercetătorul. Totuși, creierul nostru analizează rapid ce se întâmplă și înțelege că nu este o situație periculoasă. Surpriza este pozitivă, dar rămâne declanșat mecanismul prin care mușchilor erectori ai firului de păr li se „poruncește” să se încordeze. În cazul acesta, pielea de găină este un indiciu al faptului că audiența apreciază muzica ce i se oferă.