Gândurile pozitive pot stimula sistemul imunitar, potrivit cercetărilor care indică o legătură între minte și apărarea naturală a organismului nostru, relatează The Guardian.
Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au recurs la gândirea pozitivă pentru a stimula activitatea sistemului de recompensă al creierului au răspuns mai bine la vaccinare, sistemul lor imunitar producând mai mulți anticorpi decât al altora după administrarea vaccinului.
Lucrarea nu sugerează că speranța poate vindeca oamenii de boli, ci indică potențialul strategiilor mentale de a ajuta sistemul imunitar să combată infecțiile și chiar să atace tumorile pentru a le ține sub control.
„Este prima demonstrație la oameni, într-un mod care pare a fi cauzal, că dacă înveți cum să-ți activezi sistemul de recompensă din creier, eficacitatea imunizării crește”, a spus Talma Hendler, profesor de psihiatrie și neuroștiințe la Universitatea din Tel Aviv.
Lucrări anterioare au arătat că așteptările pozitive pot fi benefice pentru pacienții cu anumite probleme medicale, așa cum se observă în efectul placebo. Și, deși studiile pe animale sugerează că activarea sistemului de recompensă al creierului poate stimula apărarea imunitară, în cazul oamenilor situația este mai puțin clară.
În cadrul studiului, voluntari sănătoși au participat la sesiuni de antrenament cerebral în care au încercat diferite strategii mentale pentru a stimula activitatea în anumite părți ale creierului. Ei știau cât de bine se descurcau datorită feedback-ului în timp real sub forma unor scoruri care creșteau în funcție de activitatea cerebrală.
După patru sesiuni de antrenament, voluntarii au primit un vaccin împotriva hepatitei B. Apoi, după două și patru săptămâni, au dat sânge, pe care cercetătorii l-au analizat pentru a detecta anticorpii împotriva hepatitei.
Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au stimulat activitatea unei părți a sistemului de recompensă al creierului, numită zona tegmentală ventrală (VTA), au avut cel mai puternic răspuns imun la vaccin. Cei care au stimulat-o cu cel mai mare succes au făcut-o prin așteptări pozitive sau imaginându-și lucruri bune.
Efectul se poate dovedi util în întărirea sistemului imunitar al pacienților, dar sunt necesare studii mai ample pentru a demonstra dacă există vreun beneficiu medical clar. Dr. Tamar Koren, coautor al studiului, a declarat că echipa investighează dacă și alte părți ale sistemului imunitar sunt influențate, cum ar fi cea responsabilă de inflamații.
„Abordarea pe care am testat-o este concepută exclusiv ca un instrument complementar care poate îmbunătăți răspunsul imun la vaccinare”, a declarat dr. Nitzan Lubianiker, autor principal al studiului. „Ea nu poate și nu are scopul de a înlocui vaccinurile sau îngrijirea medicală standard.”
Jonathan Kipnis, profesor de patologie și imunologie la Universitatea Washington din St Louis, a fost de acord. „Probabil este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la gradul de relevanță clinică”, a declarat acesta. „Dacă astfel de efecte s-ar dovedi a fi relevante din punct de vedere clinic într-un studiu clinic mai amplu, acestea ar completa cel mai probabil tratamentele consacrate.”
Jeremy Howick, profesor de asistență medicală empatică la Universitatea din Leicester, a afirmat că efectul este redus și a avertizat că pacienții bolnavi dintr-o clinică pot reacționa diferit, dar a văzut totuși aspecte pozitive. El a declarat: „Având în vedere că profesioniștii din domeniul sănătății pot spune gratuit lucruri care pot genera așteptări pozitive, fără a exagera, cum ar fi: «Vom face tot posibilul să avem grijă de dumneavoastră» sau «Am văzut că acest tratament funcționează pentru persoane ca dumneavoastră», acesta este un semnal destul de puternic care sugerează că ar trebui să facem mai mult în acest sens.”
Citește și:
Legea prin care continuă vaccinarea anti-HPV gratuită pentru persoanele între 11 și 26 de ani, promulgată
Ce cred românii despre vaccinarea antigripală a copiilor (studiu INSCOP)
Editor : A.M.G.
