În căutarea ginsengului românesc
În fiecare vară, Mărioara Oprea îşi încuie gospodăria şi se mută pe câmp, la adunat de cătină. Are cumpărător sigur - Ocolului Silvic din Buzău şi un preţ care nu se negociază - trei lei pentru fiecare kilogram.
La Ocolul Silvic, cătina este pregătită pentru a fi vândută mai departe - fie în străinătate, fie la firme din România.
Fructele de cătina pot fi mâncate crude, amestecate cu miere sau sub formă de suc. Culegătorii ştiu bine că este un medicament natural.
- Fac cu miere de albine, cu blenderul, e foarte bună pentru sănătate. Iau pe stomacul gol dimineaţa şi pentru orice e bună.
Calităţile terapeutice ale fructului îl fac deosebit de căutat, motiv pentru care unii fermieri au investit în plantaţii de cătină. Aşa a făcut şi Nelu Petric care, de peste 10 ani, are o cultură întinsă pe cinci hectare în comuna buzoiană Căneşti.
A investit iniţial 20.000 de euro. Apoi i-a făcut un site de promovare şi a devenit cunoscut.
„M-au căutat români stabiliţi în Grecia, firme din Bistriţa, Cluj, Sfântul-Gheorghe”, spune Nelu Petric.
Cătina, numită şi „ginsengul românesc”, conţine o mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele, spun specialiştii. Este folosită atât în industria alimentară, cât şi în farmacie sau cosmetică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
