Licitații anunțate cu întârziere. Ministerul Sănătății vrea să cumpere dispozitive de 530 de milioane de lei
Caietul de sarcini pentru această licitaţie a fost publicat abia acum şapte zile, la mai bine de două luni de când trebuiau lansate aceste achiziţii şi la aproape opt luni de când a apărut legea care dă dreptul Ministerului Sănătăţii să cumpere la nivel central tot ceea ce au nevoie spitalele.
Coşul de cumpărături trebuie să cuprindă produse care să ajungă pentru patru ani şi are o valoare uriaşă: 530 de milioane de lei.
„Termenul iniţial era de 1 iulie. Până atunci, știți foarte bine, trebuiau elaborate normele, a apărut legea în Monitorul Oficial, e o procedură întreagă. Sigur că unele dintre ele pot să mai întârzie din cauza celor care fac caietele de sarcină”, a declarat Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii.
Printre produsele medicale se numără stimulatoare, sonde cardiace şi defribrilatoare. Fiecare produs este descris în cel mai mic detaliu, de la câţi centimetri la ce greutate trebuie să aibă.
„Marea provocare este asigurarea transparenței. Dacă vom accepta proceduri netransparente, sigur cineva se va găsi cineva care să fraudeze licitațiile și să ne creeze o pagubă, în loc să ne aducă beneficii”, spune Sorin Paveliu, expert în sănătate.
Producătorii de aparatură şi materiale medicale afirmă că nu sunt multe firme în România care au capacitatea logistică de a furniza o cantitate mare din aceste produse, într-un timp scurt. În plus, sunt puşi în pericol micii furnizori, care riscă să dispară din piaţă, dar şi gradul de concurenţă.
„Toată piaţa medie, de întreprinderi mici şi mijlocii, dispare, ceea ce înseamnă că la sfârşitul celor doi ani, când se va mai face o nouă licitaţie, va fi realizată tot între câştigătorii de acum, care vor putea impune orice preţuri doresc”, susține Ramona Ştefan, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale.
Licitaţiile centralizate, lansate până acum, se referă la carburanţi şi pachetele de asigurări CASCO. Ministerul Sănătăţii va controla o piaţă uriaşă, în valoare de câteva miliarde de dolari pe an.
Economiile pe care autorităţile speră să le aducă variază între 5 şi 20 la sută din bugetul destinat achiziţiilor publice din sistemul sanitar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
