Expunerea la aer poluat este strâns legată de apariția unor mutații ADN asociate cancerului pulmonar, arată un nou studiu internațional. Cercetătorii au analizat sute de pacienți care nu au fumat niciodată și au identificat modificări genetice similare celor cauzate de fumat, dar și unele complet noi, prezente exclusiv la nefumători, informează Science Alert.
Cu cât o persoană a fost expusă mai mult la poluare, cu atât cercetătorii au descoperit mai multe mutații în tumorile pulmonare.
Aceste rezultate nu înseamnă că poluarea aerului cauzează direct cancer pulmonar, dar susțin din ce în ce mai mult această posibilitate, explică cercetătorii.
„Observăm o tendință problematică: din ce în ce mai mulți nefumători dezvoltă cancer pulmonar, dar până acum nu am înțeles de ce”, explică Ludmil Alexandrov, specialist în biologie moleculară la Universitatea California San Diego.
Cercetarea noastră arată că poluarea aerului este strâns asociată cu aceleași tipuri de mutații ADN pe care, în mod normal, le asociem cu fumatul.
Analiza internațională amplă a inclus genomurile a 871 de persoane cu cancer pulmonar din patru continente, toate nefumătoare și care nu primiseră tratament oncologic anterior.
Cei care locuiau în regiuni cu niveluri ridicate de poluare a aerului aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a prezenta mutații TP53, mutații EGFR și telomeri mai scurți, toate asociate cu cancerele pulmonare și îmbătrânirea accelerată.
Mutația SBS4, adesea legată de fumat, a fost prezentă de aproape patru ori mai frecvent la nefumătorii expuși la poluare față de cei din zone cu aer curat.
Prin comparație, expunerea la fumat pasiv, deși un factor de risc recunoscut, a arătat doar o ușoară creștere a mutațiilor genetice.
„Dacă fumatul pasiv are un efect mutagen, acesta e posibil prea slab pentru a fi detectat cu metodele actuale”, a declarat geneticianul Tongwu Zhang, de la Institutul Național pentru Cancer (NCI) din SUA.
În schimb, atât poluarea aerului, cât și fumatul activ au fost asociate puternic cu mutații ADN.
În prezent, în Statele Unite, între 10 și 20% din cazurile de cancer pulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată sau care au fumat mai puțin de 100 de țigări în toată viața.
Deși poluarea aerului a fost de mult bănuită ca factor agravant, mecanismul prin care particulele fine afectează plămânii comparabil cu fumatul rămâne parțial neclar.
Unele studii susțin că a respira aer poluat poate fi echivalent cu a fuma un pachet de țigări pe zi, dar aceste concluzii sunt în mare parte bazate pe observații epidemiologice.
Cercetarea actuală merge mai departe, analizând mecanismele moleculare implicate și comparând genomurile tumorale ale celor 871 de nefumători cu cele ale 345 de fumători.
Majoritatea nefumătorilor analizati aveau adenocarcinom (cea mai comună formă de cancer pulmonar), iar aproape 5% din tumori prezentau semnătura mutațională SBS4.
În plus, 28% dintre nefumători prezentau o nouă semnătură genetică numită SBS40a, care nu a fost întâlnită la fumători. Cauza acestei mutații rămâne necunoscută și nu pare să fie legată de factori de mediu.
„Vedem acest tipar în majoritatea cazurilor analizate, dar încă nu știm ce îl provoacă”, spune Alexandrov.
Este ceva complet diferit și deschide o direcție nouă de cercetare.
Studiul s-a bazat pe nivelurile regionale de poluare, ceea ce înseamnă că nu s-a putut măsura expunerea individuală reală la particulele fine.
Cu toate aceste limite, concluziile susțin ideea că aerul poluat poate contribui la apariția cancerului pulmonar prin mecanisme genetice similare cu cele ale fumatului.
„Este o problemă globală gravă și în creștere, iar noi încercăm să înțelegem de ce tot mai mulți nefumători ajung să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat epidemioloaga Maria Teresa Landi, de la NCI.
Echipa de cercetători speră acum să extindă studiul pentru a include date genetice dintr-un eșantion mai larg și mai divers la nivel global.
Editor : Ș.A.
