România are trei sisteme pentru donarea de organe, dar printre cei mai puțini donatori din Europa
Pentru prelevarea organelor de la o persoană aflată în moarte cerebrală, medicii cer acordul familiei. Acest sistem este folosit de când s-a făcut primul transplant în România. Numai că, de aproape doi ani, Ministerul Sănătăţii se străduieşte să pună la punct un alt sistem, electronic, prin care românii să poată anunţa încă din timpul vieţii dacă vor să doneze organe. Sistemul a fost însă contestat de medici.
„Teoretic ar trebui să funcţioneze şi orice persoană se poate înscrie în acel registru, de asemenea, după ce şi-a făcut opţiunea la notariat. Dar sunt vreo 22 de persoane înscrise în vreo cinci luni”, spune dr. Victor Zota, coordonatorul programului naţional de transplant.
Începând cu finalul acestui an va apărea un al treilea sistem, de data aceasta administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pe cardul de sănătate care va fi distribuit din toamnă, fiecare român îşi va putea trece statutul de donator. Nu însă înainte de a trece pe la notar, unde va da o declaraţie prin care spune că vrea, după moarte, să i se recolteze organele. Legea nu se referă însă şi la posibilitatea refuzului recoltării.
„Sistemul respectiv cu acceptarea, cu înregistrarea - nu cred că investiţia respectivă s-ar justifica pentru a crește numărul de donatori. Pentru că și în țările în care nu se solicită acordul familiei, dacă familia este împotriva donării nu se practică donarea”, spune prof. dr. Dan Tulbure, medic de anestezie şi terapie intensivă.
Cu sistemul actual, România a avut cea mai mare creştere a donatorilor din Europa. În 2012, medicii au recoltat organe doar de la 65 de persoane aflate în moarte cerebrală, pentru ca anul trecut să ajungă la 132. Cu toate acestea, în România sunt doar cinci donatori la un milion de locuitori, în vreme ce în Ungaria sunt 20. În acest moment, aproape 3.000 de pacienţi aşteaptă un transplant.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
