Secțiile Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca, răspândite în tot orașul, mutate într-o singură clădire

Tigrul platanului a invadat unele orașe

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Răspândite ca pe o pânză de paianjen, în nu mai puţin de 20 de clădiri, unele aflate la câţiva zeci de metri distanţă, altele pe câţiva kilometri. Aşa funcţionează, de un deceniu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. În aceste condiţii, nu e de mirare că pentru mulţi pacienţi, drumul spre o consultaţie e o adevărtă aventură.

În cazul unei crize de diabet, de exemplu, pacientul ajunge într-o primă fază la Unitatea de Primiri Urgenţe. După primele investigaţii, pacientul este trimis la Clinica de Endocrinologie pentru tratamentul ulterior. Distanţa de doi kilometri dintre cele două secţii a fost parcursă în opt minute şi asta în condiţiile unui trafic lejer.

„Doctorii se deplasează greu, şansele de supravieţuire ale pacienţilor sunt mai scăzute. Voi dori să fac relocarea Spitalului Judeţean cu secţii de urgenţă din spital pavilionar în monobloc”, spune Mihai Seplecan, preşedinte interimar Consiliul Judeţean Cluj.

La rândul lor, şi bolnavii s-au săturat să se plimbe prin oraş, de la un medic la altul.

„Dacă ai trei-patru afecţiuni trebuie să mergi la diferite secţii chirurghie, cardiologie, endocrinologie nu îi mai bine să fie toate la un loc?”, consideră un pacient.

În plus, clădirile în care funcţionează cele 20 de secţii sunt vechi, iar asta se traduce în facturi uriaşe la întreţinere. După mutarea în noua clădire, costurile ar trebui să scadă cu 25 la sută.

„În primul rând, fiind într-o singură clădire comunicarea este mai rapidă, echipa medicală poate să se întâlnească mai uşor şi să se ajungă la o decizie asupra cazului mult mai uşor”, declară Monica Costin, director medical Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

Autorităţile judeţene au în vizor două clădiri private pe care ar putea să le transforme într-un spital de urgenţă. Ele urmează să fie analizate de un expert imobiliar, dar şi de o comisie a Consiliului Judeţean, pentru a se stabili dacă pot găzdui un spital. Şi asta după ce, în ultimii zece ani s-a investit un milion de euro în clăditea unui spital, care apoi a fost abandonată pentru că încăperile erau prea mici iar uşile prea înguste ca să permită accesul tărgilor.