Sedentarismul activ, boala tăcută la birou. Care sunt efectele nocive și ce exerciții trebuie să faceți
Nu vă amăgiți că faceți sport seara. Nu este suficientă mișcarea din timpul săptămânii, dacă în restul timpului stați opt ore nemișcați pe scaun.
O mulţime de oameni se trezesc dimineaţa, iau liftul, se urcă în maşină, ajung la serviciu şi stau la birou cel puţin opt ore. Iar seara se aşază în faţă televizorului. Dacă adunați câte ore stați jos în fiecare zi, o să fiți surprinşi. Omul modern îşi petrece trei sferturi din viaţă în poziţia şezut. Medicii atenţionează însă: corpul este construit pentru mişcare. Iar sedentarismul vă îmbolnăveşte mai repede decât credeți.
„Din toate modificările de stil de viaţă, cea mai rea în lumea modernă este inactivitatea, este sedentarismul, fiindcă totul începe de aici. Jumătate de oră pe zi de exercițiu fizic este foarte importantă. Nu efort fizic, ci exerciţiu fizic, nu alergat prin parc, mers rapid, cu pas vioi”, spune prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie şi medicină internă.
Tot din cauza lipsei de orice exerciţiu fizic tot mai mulţi tineri se plâng de reumatism. O boală asociată până nu demult cu bunicii noştri, nicidecum cu un om de 30 de ani.
Şi muşchii se atrofiază mult mai devreme. Iar din această cauza persoane tot mai tinere sunt expuse unui risc mai mare de fracturi. Creierul are şi el de suferit, pentru că nu primeşte destul oxigen. Astfel celulele mor mai repede şi problemele cu memoria vor apărea mai devreme. Bineînţeles, inima este cea care suferă cel mai mult. Nu e de mirare că infarctul apare acum la vârste tinere.
„Faptul că nu facem activitate fizică înseamnă că metabolismul nostru scade. Dacă metabolismul nostru scade, creşte pur şi simplu sindromul sau boală de ateroscleroză, adică depunerea de colesterol pe vase, pe artere şi apoi al doilea efect creşte riscul cardiovascular, adică să facem infarcte, angină, stenoze de carotide, atacuri vasculare cerebrale”, explică Oren Iancovici, medic specialist cardiolog.
Aşadar, primul pas este să începeţi să faceţi mişcare: ideal 30 de minute pe zi, dar şi de trei ori pe săptămâna este mult mai bine decât deloc.
„Dacă te mişti rapid creşte puţin tensiunea, dar pe termen lung şi tensiunea medie scade, colesterolul scade. Glicemia scade. Tot ceea ce pune în risc vasele se corectează. Scopul este să te mişti rapid ca inima să fie pusă la o oarecare activitate”, mai spune prof. dr. Ioan Bruckner.
Cele 30 de minute de mişcare pe zi nu sunt însă de ajuns dacă staţi multe ore pe scaun. Există studii care spun că un sedentar activ, adică un om care stă pe scaun la serviciu, dar face mişcare seara, are un risc de deces cu 40% mai mare decât o persoană care stă jos mai puţin de trei ore. La fel de adevărat este că nu puteţi renunţa la locul de muncă, însă puteţi evita bolile: la fiecare jumătate de oră ridicaţi-va de pe scaun pentru cinci minute.
„Ideea e să te ridici din scaun, să te duci la toaletă, să mergi să bei apă, la un pas mai rapid, hop!, a crescut pulsul, ai făcut mişcarea de cinci minute”, subliniază medic Oren Iancovici.
La fel de important este să aveţi o poziţie corectă atunci când staţi pe scaun. Iar în a doua parte a zilei, de obicei după masă, atunci când organismul îşi îndreaptă toată atenţia către digestie, corpul oboseşte. Asta se observă şi după postură.
„Creierul nu o să mai aibă la fel de mult sânge şi oxigen, plus că noi lucrăm într-un mediu foarte închis, ca nişte borcane, nu mai avem suficient oxigen şi atunci avem tendinţa să ne lăsăm pe spate, să ne scurgem pe scaun că să ne simţim iarăşi mai confortabil, pentru că ne doare spatele, ne doare gâtul, ne dor umerii”, spune Marian Haidu, kinetoterapeut.
De aceea ideal ar fi să staţi corect la birou, dar şi să faceţi un exerciţiu de întindere atunci când simţiţi tensiune. Iată câteva exemple: Veți face flexia şi extensia trunchiului, ridicând bărbia când băgați pieptul în faţă şi băgând bărbia în piept când vă retrageți. Şi tot pentru paravertebrali, ca să îi întindeți, faceți o rotire a trunchiului ajutându-vă de mână sau de spătarul scaunului.
Cei mai mulţi oameni au însă probleme cu zona lombară.
„O să tragem genunchii la piept, o să ne aplecăm, tragem scaunul şi ne aplecăm ca şi cum ne-am lega la șiret. Ca să detensionăm fesierii sau articulaţia coxofemurală va trebui să punem picior peste picior, vom prinde cu mâna încheietura piciorului şi cu cotul vom apăsa pe genunchi”, explică Marian Haidu.
Dacă vi se pare prea complicat, atunci nu uitaţi că măcar o dată la fiecare jumătate de oră să va ridicaţi de pe scaun pentru cinci minute. Astfel nu doar muşchii, oasele, inima şi creierul au de câştigat, ci şi ochii, pentru că se odihnesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
