Tinereţe fără bătrâneţe | Cardul de sănătate, o ecuaţie cu multe necunoscute

Data publicării:
card sanatate

Cu doar o lună şi jumătate înainte să devină obligatorii, activarea cardurilor de sănătate pune destule probleme atât medicilor, cât şi pacienţilor.

Erorile de activare a cardurilor îngreunează activitatea doctorilor. De exemplu, un medic de familie din judeţul Constanţa are pe liste aproape 2.000 de pacienţi, din patru localităţi. Deficienţele apărute înseamnă mai puţin timp pentru consultaţii.

„Sunt aceste interferenţe de sistem care pot să blocheze sistemul informatic şi al programului de cabinet şi atunci trebuie să mai aşteptăm 5-10 minute”, explică doctor Cristian Dobre, medic specialist medicină de familie.

Sunt situaţii în care durează foarte puţin, puţin însemnând 30 de secunde, aşa cum s-a afirmat, sunt situaţii în care faci trei, patru încercări şi nu reuşeşti să îl activezi. Depinde foarte mult. Am înţeles că, pe măsură ce funcţionează sistemul, el se îmbunătăţeşte, aşa că, la momentul în care va deveni obligatoriu cardul, să nu mai pierdem atât de mult timp”, spune doctor Marina Pîrcălabu, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti.

Nu doar medicii întâmpină probleme, ci şi pacienţii. Pentru mulţi dintre ei, folosirea cardurilor este un mister.

„Încă le este greu să conştientizeze, mulţi mă întrebă ce fac cu el sau câţi bani am pe cardul ăsta. Întrebările specifice. Şi le zic că nu au bani”, mai spune doctor Cristian Dobre.

„Sunt persoane care sunt total neinstruite, care se duc să îşi activeze cardul, trebuie să introducă un cod PIN, trebuie să ţină minte acel cod, dacă nu îl ţine minte trebuie să şi-l noteze, dacă nu şi-l notează trebuie să îl schimbe, deci va fi la început, câţiva ani buni, va fi un consum de timp, din timpul consultaţiei care deja este foarte mic”, explică profesor doctor Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

O altă problemă cu care se confruntă medicii din zonele rurale: penele dese de curent, care fac sistemul nefuncţional. Unii medici din mediul rural au distribuit personal cardurile.

„Există în ţară medici de familie care au acceptat să îşi ajute pacienţii şi să distribuie ei aceste carduri, mai ales în zonele izolate, unde pentru pacienţi ar fi fost greu să facă un drum. Şi, în aceste situaţii, medicii de familie i-au ajutat şi fac ei această muncă de distribuire, care nu este o muncă medicală”, afirmă Marina Pîrcălabu.

Într-o ţară săracă precum România, preşedintele Colegiului Medicilor susţine că cele 50 de milioane de euro cheltuite până acum pentru tipărirea şi distribuirea cardurilor, puteau fi investite în proiecte mai importante pentru sănătate.

„Din punctul strict personal, considerăm că erau mai multe elemente înainte, cardul de sănătate... e nevoie de el, acoperă o nevoie, dar nu e o nevoie prioritară şi erau alte priorităţi în sistemul de sănătate care trebuiau să fie rezolvate până la cardul de sănătate”, spune doctor Vasile Astărăstoae.

O altă problemă este aceea că o parte dintre asiguraţi refuză folosirea cardului. Unii din motive religioase, alţii spun că aceasta este cheia de acces către istoricul medical al pacienţilor, care se va regăsi în dosarul electronic de sănătate. Se tem astfel că datele medicale ar putea fi folosite împotriva lor.

„Conform legii sănătăţii, în această mare bază de date vor fi introduse informaţiile cu privire la starea de sănătate a fiecărei persoane şi vor fi transmise către un server central la care vor avea acces legal şi ilegal mai multe persoane şi, totodată, conform articolului 131.1 din Legea Sănătăţii, aceste informaţii vor fi transmise şi către organisme internaţionale, nespecificate de către lege”, a spus Mircea Râdea, care a refuzat cardul.

Nu doar pacienţii ridică astfel de întrebări. Şi profesorul Astărăstoae crede că datele personale ar putea fi folosite împotriva pacientului.

„De către stat, statul poate să construiască politici care sunt împotriva pacientului, de către firme de medicamente, de către societăţile de asigurări, de către persoane particulare care vor să îi facă un rău acelui pacient, de către toată lumea, de aceea dosarul electronic nu a fost acceptat decât de două ţări din lume. Noi vrem să fim a treia ţară”, spune şi doctorul Vasile Astărăstoae.

Persoanele care au refuzat cardul naţional de sănătate au ca opţiune folosirea unei adeverinţe. Aceasta este însă valabilă doar trei luni, aşa că oamenii sunt nevoiţi să meargă de patru ori pe an să obţină o altă adeverinţă. Cardul, în schimb, poate fi folosit patru ani.

„Chiar astăzi am depus la Consiliul Naţional al Discriminării o petiţie prin care solicităm amendarea legii astfel încât persoanele care nu acceptă cardul să aibă o alternativă de aceeaşi paritate, sau pe o perioadă de valabilitate lungă”, a mai spus Mircea Râdea, cel care a refuzat cardul.

Deocamdată, nu există un număr oficial al persoanelor care au refuzat folosirea cardului, însă până acum la casele judeţene au fost depuse aproximativ 2.000 de astfel de cereri.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri