Știința este cu un pas mai aproape de a descifra codul longevității datorită unui nou studiu care a identificat în sângele centenarilor zeci de proteine asociate cu o îmbătrânire mai lentă.
Oamenii de știință din Elveția au colectat și comparat probe de sânge de la persoane sănătoase mai tinere, cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani, octogenari spitalizați, cu vârste cuprinse între 80 și 90 de ani, și vârstnici cu vârsta de 100 de ani și peste, evaluând modul în care expresia proteinelor plasmatice evoluează și afectează metabolismul, imunitatea și durata de viață generală, relatează Science Alert.
Dintre cele peste 700 de proteine măsurate, 37 au format un profil care era „mai apropiat de cel al celui mai tânăr grup decât de cel al octogenarilor”, spune Flavien Delhaes, fiziolog celular la Universitatea din Geneva și primul autor al studiului.
„Aceasta reprezintă aproximativ 5% din proteinele măsurate, ceea ce sugerează că centenarii nu scapă complet de îmbătrânire, ci că anumite mecanisme cheie sunt semnificativ încetinite”, explică el.
Multe dintre proteinele din acest profil modulează imunitatea și metabolismul. Unele sunt vitale pentru reciclarea globulelor roșii și eliminarea proteinelor disfuncționale, cum ar fi cele asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer.
Alte proteine declanșează apoptoza, o moarte celulară programată care suprimă formarea tumorilor. Unele dintre proteinele identificate sunt asociate cu un metabolism favorabil al grăsimilor și cu eliberarea de insulină, protejând împotriva tulburărilor metabolice.
Proteinele mențin, de asemenea, corpul nostru laolaltă prin menținerea matricei extracelulare, o rețea gelatinoasă de minerale, colagen și alte substanțe care formează „cimentul” corpului nostru și încorporează celulele noastre. La centenari, aceste proteine par a fi îmbogățite.
Totuși, cele mai clare rezultate ale studiului au implicat cinci proteine asociate cu stresul oxidativ, care este generat în mod obișnuit de răspunsuri excesive ale sistemului imunitar și accelerează îmbătrânirea.
Procesele corporale trebuie să fie „optimizarea” pentru o funcționare fără probleme a organismului uman. De exemplu, globulele albe generează radicali liberi pentru a ucide agenții patogeni și a preveni infecția. Însă producția excesivă de radicali liberi duce la inflamație și deteriorarea țesuturilor, ceea ce poate juca un rol în tulburările autoimune, cancer și boli neurodegenerative.
În mod similar, mitocondriile generează energia care ne menține în viață. Totuși, mitocondriile disfuncționale produc radicali liberi în exces, ca la mașinile prost întreținute care emană un fum toxic, potrivit cercetătorilor.
Așadar, dacă centenarii par a fi protejați în mod special de stresul oxidativ, asta înseamnă că au niveluri mai ridicate de proteine antioxidante, nu-i așa? Paradoxal, centenarii din acest studiu au produs mai puține proteine antioxidante decât populația geriatrică standard, reflectând probabil niveluri mai scăzute de stres oxidativ. Prin urmare, au o nevoie mai mică de a produce proteine antioxidante, într-un scenariu oarecum de tipul „oul și găina”.
S-a constatat de asemenea că centenarii din studiu păstrează o proteină responsabilă de degradarea GLP-1, hormonul care declanșează eliberarea de insulină și care formează baza medicamentelor cu semaglutidă.
„Acesta este, de asemenea, un mecanism contraintuitiv, sugerând că centenarii mențin un echilibru bun al glucozei fără a fi nevoie să producă cantități mari de insulină”, explică Delhaes.
Per total, aceste descoperiri sugerează că centenarii ar putea beneficia de o sănătate metabolică optimizată - mai degrabă decât de o supraactivitate a proteinelor necesare pentru a controla un metabolism dereglat.
În plus, rezultatele studiului susțin teoria „inflamației”, potrivit căreia îmbătrânirea dereglează sistemul imunitar, ducând la o stare persistentă de inflamație.
În termeni practici, cercetătorii subliniază că îmbătrânirea sănătoasă poate fi obținută printr-o serie de decizii conștiente.
„Întrucât componenta genetică a longevității reprezintă doar aproximativ 25%, stilul de viață în timpul vieții adulte este o pârghie puternică: nutriție, activitate fizică și conexiuni sociale”, spun autorii.
Așadar, mâncați fructe pentru a reduce radicalii liberi din sânge, faceți exerciții fizice pentru a vă revigora matricea extracelulară și mențineți-vă creierul în formă prin socializare.
Pentru că, deși predispozițiile genetice și variabilitatea individuală pot pune la încercare eforturile noastre antiîmbătrânire, secretul (cel mai aplicabil) al longevității poate fi îngrijirea de sine.
Editor : M.B.
