Senatorul USR Vlad Alexandrescu a declarat, miercuri, în cadrul interviurilor Digi24.ro, că dorește, printr-o inițiativă legislativă aflată pe circuitul parlamentar, să schimbe modul de selecție a managerilor instituțiilor publice culturale, astfel încât accentul să fie pus pe meritocrație. Senatorul de București spune că unii manageri, care sunt numiți pe criteriul politic, „fac ce le cere” primarul, președintele de Consiliu Județean sau chiar ministrul Culturii, fără a ține cont de performanță sau interesul cetățeanului.
„Fac ce li se cere: să angajeze persoane care n-au nicio legătură cu instituția, să presteze diverse munci care n-au nicio legătură cu profilul instituției, să scrie discursuri pentru liderii organizațiilor politice locale. Din păcate, acest sistem este destul de împământenit în România, inclusiv în Direcțiile Județene de cultură, care țin de Ministerul Culturii, și care ar trebui să fie deconcentrate eficient, eficace, activ în teritoriu pentru a supraveghea ce se întâmplă cu patrimoniul cultural”, a afirmat Vlad Alexandrescu.
Acesta vorbește despre „o regândire totală" a felului în care se face managementul instituțiilor culturale publice, precum teatre, muzee, opere, biblioteci naționale, așezămine culturale.
„E vorba de a aduce principiul profesionalismului, al meritocrației în prim plan, de a încheia odată cu numirile politice, sinecurile politice, pentru că există nu numai instituțiile naționale care sunt păstorite de Ministerul Culturii, dar există și instituții la nivel județean sau la nivel de oraș, în care deseori sunt puși în funcție oameni care n-au nicio legătură cu cultura, profesiunea respectivă, nu sunt neapărat muzeologi, oameni de cultură, ci sunt oameni de partid, puși acolo pentru o sinecură.
Este necesar de a regândi sistemul, condițiile de prezentare la concurs, limitarea mandatelor e un lucru important, la două-trei mandate de câte cinci ani, astfel încât să se asigure o dinamizare a mediului acesta cultural. Ceea ce va prima este profesionalismul și sunt rezultatele în managementul cultural. De aceea am introdus și câteva condiții preliminare pentru a accede la concurs. Ceea ce este important este transparentizarea procesului de selecție a concursului de management, prin publicarea proiectului de management, prin publicarea, după ce se încheie concursul, a numelor experților care au făcut parte din comisia de concurs - deseori sunt persoane care nu au prea multe merite, sunt acolo ca să execute ordinul primarului, președintelui de Consiliu Județean sau chiar al ministrului - pentru ca toată lumea să poată urmări procesul de selecționare a managerului cultural și să poată urmări și proiectul de management în desfășurarea lui”, a explicat fostul ministru al Culturii.
Alexandrescu a afirmat că legea va permite managerilor performanți să candideze și pentru alte instituții de cultură.
„Un manager profesionist, când a reușit să-și creeze și să-și implementeze o viziune într-o instituție, poate să pornească mai departe, după 10-15 ani, și să reformeze o altă instituție, așa cum se întâmplă în străinătate. Nimeni nu este legat propriu-zis de glie, de o singură instituție. Această lege permite unor manageri performanți să candideze și pentru alte instituții de cultură, astfel încât să se creeze o dinamică în sector. În momentul de față, sectorul este înghețat, blocat. Sunt manageri care sunt acolo în funcție de 30 de ani, care nu mai dau niciun fel de performanță, care au uitat chiar motivele reale, substanțiale, pentru care au fost aduși”, a arătat senatorul.
El a enumerat și ce poate face un bun director de instituție.
„Avem o mare problemă cu distrugerea monumentelor istorice, dar nu numai pentru patrimoniu. Ar trebui să se ocupe și de ceea ce se întâmplă în cultura vie în fiecare județ, să acorde sprijin, să găsească spații pentru cultura independentă, să asigure pătrunderea culturii independente în toată țesătura aceasta complexă a fiecărui județ, indiferent că e vorba de școli, de case de cultură, de primării, expoziții, spectacole, concerte, lansări de carte, discuții cu scriitorii, cenacluri, cinecluburi. Direcțiile Județene de cultură ar trebui să facă toate lucrurile astea. Ar trebui să fie într-o structură integrată cu instituțiile de cultură din județ, cu bibliotecile, atâtea câte mai sunt, cu muzeele, cu spațiile expoziționale, cu librăriile, când sunt, că și aici avem o problemă foarte mare. Ar trebui să funcționeze integrat toate aceste instituții care sunt plătite de stat, astfel încât beneficiarul final al actului de cultură, care este cetățeanul, să poată într-adevăr să aibă accesul la cultură, care este garantat de Constituție”, a spus Vlad Alexandrescu.
Redactor: Alexandru Costea
