CARDINALII ROMÂNIEI. Iuliu Hossu, episcopul Marii Uniri

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

1 Decembrie 1918. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, în faţa mulţimilor entuziaste, este citit actul de Unire al Transilvaniei cu Regatul României. Puţini ştiu că cel care a avut onoarea să citească acest act, iar apoi să-l înmâneze Regelui Ferdinand a fost Iuliu Hossu, tânărul episcop de Cluj al Bisericii Române Unite cu Roma. Alături de el se afla mitropolitul ortodox Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 

Zece ani mai târziu, episcopii Bisericii Române Unite sărbătoreau, împreună cu patriarhul ortodox, Marea Unire a Românilor. În 1948, toţi aceşti episcopi aveau să fie arestaţi şi închişi, fiind acuzaţi de recentul regim comunist de trădare de ţară, pentru că au rămas fideli Romei şi Papei. De fapt, pentru că s-au opus instalării unei dictaturi staliniste în România şi n-au facut jocurile sovieticilor.

În frunte cu Iuliu Hossu, toţi episcopii greco-catolici au fost arestaţi în toamna anului 1948. Doi ani mai târziu, erau duşi la Sighet, de unde cei care au supravieţuit au fost eliberaţi în 1955.

Din acel an, Iuliu Hossu a primit domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldăruşani, unde patriarhul Teoctist a avut de multe ori ocazia să îl viziteze şi a fost obligat să îi admire statornicia şi fidelitatea faţă de Roma.

Comuniştii l-ar fi vrut plecat definitiv din ţară

În 1969, Iuliu Hossu avea să fie creat cardinal de Papa Paul al VI-lea. Era primul cardinal român al Bisericii Catolice şi totuşi această onoare nu a primit-o oficial, aşa cum s-ar fi cuvenit. Condiţia guvernului comunist ca să permită plecarea din ţară a lui Iuliu Hossu era ca el să nu se mai întoarcă. O condiţie pe care acest mare patriot român, preot militar în primul Război Mondial, senator de drept în perioada interbelică, nu a putut să o accepte.

Cardinalul Iuliu Hossu a murit la 28 mai 1970, la vârsta de 75 de ani, după o lungă suferinţă. Ultimele sale cuvinte au fost: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

La căpătâiul cardinalului se afla cel care avea să conducă Biserica Română Unită cu Roma imediat dupa 1989, viitorul cardinal Alexandru Todea.