Cum poți transforma un tirbușon într-o alarmă pentru apartament
A pus România pe harta recordurilor mondiale cu o colecţie inedită: peste 30.000 de tirbuşoane. Este de neimaginat ce opere de artă sau bijuterii se ascund în aceste aparent banale obiecte. Bucureştiul este astăzi capitala mondială a tirbuşoanelor datorită unui colecţionar care a dus această pasiune la rang de arta: arhitectul Ion Chirescu.
Ion Chirescu, proprietarul colecţiei: „E interesant și pare puțin ciudat că a devenit obiect de colecție. Primul lucru care probabil mi-a atras atenția a fost partea de design şi modul în care au fost lucrate. Cred că acum 10-12 ani de zile pentru prima dată am văzut la un prieten o colecție de 13 tirbușoane, foarte diferite între ele. Nu sunt niște obiecte scumpe, dar foarte interesante prin modul în care reușeau să scoată dopul dintr-o sticlă. Lăsând la o parte faptul că tirbuşoanele au fost folosite ani de zile în multe domenii. Deci, sticluțele de parfum aveau dopuri de plută și se foloseau tirbușoane. Sticluţele de medicamente aveau tirbușoane. Sticluțele pentru cerneală, inclusiv berea, la început era închisă și avea dopuri din plută. După care au apărut capacele și lucrurile astea. Și bineînțeles vinul, industria vinului care s-a bazat pe dopuri din plută. Și din cauza asta tirbusoanele au evoluat de la cele mai mici piese, până la tirbușoane foarte mari. Sunt tirbușoane care deschid şi o damigeană, sunt piese foarte mari.”
-”Cum ați evoluat dumneavoastra de la 13 tirbușoane până la aproape 30.000?”
Ion Chirescu: „A colecționa este un microb. Am colecționat cu plăcere și cu pasiune și la un moment dat a fost pur și simplu o propunere a cuiva care a spus "Doamne, nu am mai auzit de așa ceva! Nu pot să cred că există atât de multe tirbușoane! Și m-a întrebat de ce nu trimiți o scrisoare la Guinness să vezi ce părere au despre acest lucru. Și sigur că după ce am trimis această scrisoare și am spus, imediat dânșii ne-au contactat și ne-au spus că este foarte intersant, nici noi nu am mai auzit de un astfel de scor în acest domeniu și chiar pot să spun că colecția inițială care era trecută în Guinness număra 2.400 de obiecte. Mi s-a părut diferența destul de mare.”
În colecţia de la Bucureşti nu sunt însă doar cele mai multe tirbuşoane din lume, dar şi cele mai importante. Iar pasiunea s-a transformat într-un proiect ambiţios: colecţia va face parte dintr-un muzeu pentru care lucrează aproape 30 de oameni. Gabi Soare, unul dintre ei, este doctorand în litere, dar ar putea la fel de bine să îşi dea doctoratul şi în tirbuşoane.
-”Te ocupi de mai bine de 5 ani să cercetezi aceste piese. Ce este atât de fascinant la un tirbușon până la urmă?”
Gabi Soare, expert: „La un tirbușon pot fi mai multe lucruri care pot să fascineze și să pasioneze oamenii, unul dintre ele ar fi reprezentat de istoria din spatele obiectelor. Fiecare piesă din colecție are o anumită istorie, fie că vorbim de data la care a fost patentat, fie că vorbim despre persoanele care l-au folosit. Un alt lucru care poate să fascineze este diversitatea modelelor. Avem peste 30.000 de piese individuale aici, fără dubluri. Un alt lucru care poate să fascineze este și faptul că multe dintre piese au fost făcute de către artiști plastici, un lucru foarte interesant, ceea ce le dă lor un aspect foarte plăcut, ceea ce înseamnă că tirbușonul are atât o utilitate cât și o valoare artistică.”
Chiar dacă am fi tentaţi să credem că tirbuşoanele de fildeş, de aur sau din pietre preţioase sunt cele mai valoroase, de fapt valoarea pieselor de colecţie depinde în principal de alţi factori.
Gabi Soare, expert: „Valoarea este dată nu de materialul din care este făcut, cât de istoria din spatele obiectului, de regulă. Avem tirbușoane din pietre prețioase din argint, din aur, dar nu sunt cele mai scumpe. Cel mai scump tirbușon este un tirbușon făcut din bucăți de metal și lemn, recuperate din vechiul pod al Londrei, care a fost demolat în 1831 și care data de la 1100. A stat în folosință undeva la 650 de ani și tribusonul făcut din acele piese recuperate este cel mai scump tirbușon vândut astăzi la o licitație publică și care face parte din această colecție.”
Gabi Soare, expert: „Piesele care sunt sus, pe prima poliță, sunt tirbușoane folosite atât pentru a scoate un dop dintr-o sticlă, cât pot fi folosite și pentru autoapărare. Ele pot fi încărcate cu gloanțe, dar mai pot fi folosite și ca un fel de alarmă. Tirbușonul se introduce în topul de lemn al ușii, iar atunci când ușa este forțată, se declanșează o încărcătură oarbă, iar hoțul este speriat, sperăm! De un tirbușon! Da, de un tirbușon!”
Pare o preocupare unică şi totuşi în lume mai există aproape 1.000 de colecţionari. Şi au multe motive de invidie pentru recordul românesc.
-”Ce înseamnă o astfel de colecție pentru România?”
Ion Chirescu, proprietarul colecţiei: „Cred că lucrul ăsta pot să îl ilustrez la câteva comentarii ai celorlalți colecționari care aparent erau puțin disperați "cum e posibil ca în România să fie o astfel de colecție și cum nu au reusit ei să facă în țări cu mai mult mai multă tradiție, cum este Anglia, Statele Unite, Germania sau alte țări cu putere finaciară?"...și totuși uite că s-a întâmplă lucrul acesta în România!”
Până să ajungă să fie expuse însă, piesele din colecţie trec prin mâna restauratorilor. Victor Florian Bota, directorul muzeului, ne explică.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Absolut toate piesele trec prin mâinile meșterilor noștri și de ce este foarte important? O mare parte din piese nu au probleme din punct de vedere al mecanismelor, dar alte piese vin cu piese lipsă, cu piese distruse și atunci noi încercăm să le refacem în același mod în care ele au fost gândite în mod inițial. Alte piese sunt acoperite de oxizi. Este foarte important ca acest oxid să fie îndepărtat și suprafețele să fie acoperite cu substanțe care le conservă pentru viitor. Aici avem un tirbușon foarte important, secolul XVIII. Într-adevăr se poate observa cât de subțire este materialul, iar dacă noi nu încercăm să îl conservăm, peste câteva zeci de ani aceste obiecte își vor pierde și din frumusețe, și din consistență.”
Ion Chirescu, proprietarul colecţiei: „E greu să spui în mod deosebit preferatele. Sunt sigur câteva dintre ele, probabil și prin natura meseriei pe care o am: cele care au un design în mod deosebit m-au fascinat totdeauna. Probabil printre cele mai vechi și rare tirbușoane, tirbusoanele numite cage - seamănă cu o mică cutiuță de unde le vine și denumirea - lucrate în metal, în fier os și fildeș, cu multă migală, extraordinar de fine, folsite în general pentru parfumuri. Tirbușoane făcute în secolul XVII sau XVIII. Probabil că pentru cineva dura luni de zile ca să termine un astfel de tirbușon. De fapt cred că asta este lucrul cel mai interesant: în toată istoria omenirii, de sute de ani, fiecare a încercat să descopere ceva nou la acest tirbușon pentru a ușura munca de extragere a dopului. Și până la urmă, în continuare, dopul dintr-o sticlă de vin se scoate cu tirbușonul. Există domenii care au dispărut, datorită tehnologiei nu mai există. Există și tirbușon electric, dar e tot tirbușon și tot o spiră are. Faptul că îl ajută o baterie nu îl schimbă ca formă și că utilitate. Asta mi se pare cel mai interesant.”
Chiar dacă este cea mai mare colecţie de acest tip din lume, nu atât numărul tirbuşoanelor îi dă greutate. Pasiunea lui Ion Chirescu este şi ea demnă de Cartea Recordurilor.
- „Dacă ar lipsi un tirbușon din cele peste 30.000, v-ați da seama?”
Ion Chirescu, proprietarul colecţiei: „Este exagerat să spun că mi-aș da seama din 30.000, dar într-adavăr sunt destul de multe pe care le-aș vedea imediat că nu sunt la locul lor. Nu numai că lipsesc, dar că nu sunt în poziția în care știu eu că trebuie să fie”.
Urmăriți emisiunea „Bonton” de la Digi24 în fiecare duminică de la 17.30. Arhiva emisiunii, aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
