DIGICULT. Andi Vasluianu: „Basmele românești chiar au umor negru”

A fost odată ca niciodată o lume fantastică, un tărâm al tuturor posibilităților, un loc unde mereu au loc transformări, unde magia este la putere.

Eroii din lumea basmului sunt în pas cu moda. Murgul se poartă acum ca un regizor de film, Sfânta Vineri este o divă holliwoodiană, Pârlea și Lăcustă Vodă dansează step, iar Capra este o eroină de thriller.

„Binele învinge întotdeauna”

„Basmul, într-adevăr, răspândește o atmosferă specială. Este minunea întâlnirii cu lumi miraculoase, care îți solicită fantezia, care te ajută să zbori în spații atât de departe de realitatea noastră cotidiană și care ajută copilul să își dezvolte propriile sale căi de a-și imagina alte lumi”, explică Ilinca Stihi, regizoare „Zâna zorilor”.

„În general, orice poveste pentru copii se bazează pe povestea dintre bine și rău și pe faptul că binele învinge întotdeauna”, adaugă regizoarea.

„În zilele noastre, un basm înseamnă, din fericire pentru noi, ce a însemnat dintotdeauna: dorința de a ne regăsi în vise, dorința de a ne regăsi într-o lume în care binele învinge, un vis în care el balaurul, el șerpele, sunt foarte puternici și foarte răi, dar el Făt-Frumos, ea Ileana Cosânzeana sunt întotdeauna atât de fericiți că pentru noi, și în numele nostru, pot să biruie răul, cel puțin pentru o bucată de vreme. Până când un alt rău va veni din nou, până când ei din nou se vor alia și vor face ca din vitorie în victorie viața noastră să nu fie plicticoasă și atunci când pierdem o bătălie să fim siguri că va fi și o a doua bătălie, și o a treia bătălie, și că până la urmă noi și ai nostri vom învinge”, explică Mircea Albulescu.

Competiție cu producţiile hollywoodiene de gen

Ce sanse are Făt Frumos să reziste în fata unui Batman, care are o adevărată industrie în spate?

„Mulți s-au gândit la un moment dat să aducă, să transforme cumva personajele basmului popular românesc într-un fel de Superman, Batman etc. Au fost încercări și de genul acesta, cred că din cauza acestei întrebări constante - ne mai spune ceva basmul, îi mai interesează pe copii, mai poate fi Făt-Frumos sau Ileana Cosânzeazna, mai pot fi un model de urmat în zilele noastre când sunt atâtea brand-uri care au cucerit copilăria celor mici”, explică Ilinca Stihi.

„Dar cred că dincolo de mașinăria asta de PR și dincolo de modelele trecătoare ale fiecăror vremuri, basmul este nepieritor. El este născut, spune și repetă niște repere umane, de care avem nevoie și care ne vorbesc nouă despre lunga tradiție a neamului omenesc pe acest pământ”, spune regizoarea „Zânei zorilor”.

Binele și răul nu mai sunt, însă, niște noțiuni simple, iar pentru copii nici atat. Acum „Zâna Zorilor” intră în competiție cu producţiile hollywoodiene de gen și trebuie să își caute un alt fel de a cuceri publicul. Regizoarea Ilinca Stihi a găsit soluția care i-a cucerit pe cei mici.

„Și m-am gândit, pentru a-l aduce puțin mai aproape de copii, m-am gândit să scriu un scenariu bazat pe structura basmului, dar în care comedia primează pentru a ne întâlni cu mai mult umor și cu Făt Frumos și cu personajele acestea fantastice propuse de basm. Poate și pentru că copiii au un reper al marelui cinematograf american. Toate marile montări de basme și povești care sunt absolut spectaculoase, 3D, 7D surround. Este foarte greu pentru un teatru să concureze cu așa ceva. Și atunci am propus jocul teatral ca formulă de atracție în spectacolul nostru”, explică regizoare.

„Eu sunt Sfânta Vineri. Sfânta Vineri când vine și îi spune viitorului prinț: ești cam frumos, dar nu știi să te porți, ia să te învăț eu. Aia e scena cea mai haioasă, când îl învață pe prinț cum să fie Făt Frumos”, spune Paula Sorescu-Lucian, Sfânta Vineri în „Zâna zorilor”.

„Sânziana și Pepelea”, un textul vechi de 150 de ani

Spectacolul cu „Sânziana și Pepelea” de la Teatrul Național din București se joacă de șase ani cu casa închisă.

„E un basm, dar pentru oameni mari. Depinde de cronicar, depinde cum o vezi. Spectacolul e făcut ușor pe chestia asta, se ironizează un pic. Întreabă împăratul pe Tândală și Păcală: Câți coțcari sunt în împărăția mea. Adică hoți. Și noi răspundem, răspunde oglinda, răspundem noi că sunt mulți, mulți coțcari, mulți trișori”, spune Ovidiu Cuncea, Pârlea Vodă din „Sânziana și Pepelea”.

Muzică live, dans, step chiar, cântece fac din „Sânziana și Pepelea” o bucurie pentru copii, părinți și bunici. Nimeni nu-și dă seama, la prima vedere, că textul are 150 de ani. Piesa este în versuri și păstrează ceva din farmecul limbii române vechi.

„Capra cu trei iezi”, o poveste horror

Regizorul Alexandru Dabija a ales o cale mai puțin obișnuită de punere în scenă a poveștii lui Ion Creangă „Capra cu trei iezi”. El a descoperit în textul lui Creangă o poveste horror.

„Cred că se râde de ceea ce este de plâns, e o descărcare. Sunt convinsă că se percepe filonul horror pe care îl are Capra cu trei iezi. Eu una nu aș preda-o în școală”, spune Emilia Dobrin, interpreta Caprei.

„Cred că prinde foarte tare umorul ăsta negru al basmelor noastre. Basmele românești chiar au umor negru. În altă ordine de idei e cruntă povestea asta. Înainte de a repeta la piesa asta uitasem de poveste, nu țineam minte detaliile noastre. Astea cu mațele pe pereți, sânge sunt acolo în poveste. Când eram copii noi știam să luăm doar că l-a omorât pe lup, foarte bine. Dar cea a făcut lupul nu a ajuns la noi”, explică Andi Vasluianu, Lupul din poveste.

Basmele ne fac să înțelegem lumea din jur, să fim mai buni și ne ajută să fim fericiți.

„Cine nu are nevoie de basm este un om trist, este un om condamnat la o oarecare nefericire. În orice caz nu este hărăzit pentru adevărata și frumoasa fericire. El, Făt-Frumos, călare pe un cal alb, care merge și învinge răul, în numele meu, al dumitale, al dumitale, al tuturor. Este o credință. Avem nevoie de credință? Da. Avem nevoie de basm? Da. Iată că îmi permit să fac o paralelă, între credința fiecăruia dintre noi și basmele care de fapt sunt, după părerea mea, cea mai frumoasă întruchipare a credinței noastre întru bine, întru frumos, întru vindecare, întru noroc”, mărturisește Mircea Albulescu.