Digicult. Fotografiile în care nu zâmbește nimeni

Un proces de arheologie vizuală, de pe urma căreia ne-am ales cu o bucată de istorie recuperată și necosmetizată. Pentru asta sunt „responsabili” creatorii expoziției „ACSINTE 100” . Un proiect în care fotografia clasică se combină cu materiale multimedia, iar evenimentele care au decis soarta țării sunt completate de istoriile personale. Fotografii de război, portrete de militari și corespondența celor care au luptat în Primul Război Mondial cu familiile lor împart același spațiu.

Un spion rus căutat de SUA a fost arestat în Muntenegru. Pe capul lui Mihail Zvinciuk era pusă o recompensă de 10 milioane $

Româncă ucisă în Marea Britanie de un student la criminalistică pasionat de „Dexter”. Cum a aranjat Benjamin Day locul crimei

ANM: Temperaturile scad brusc în România. De la 30 de grade, la maxime de 12-18 grade

România a transmis „date confidențiale” la Bruxelles în cadrul anchetei asupra platformei TikTok, privind alegerile anulate din 2024

Românii s-ar putea confrunta cu noi scumpiri la alimente. Comercianții: Transportatorii vor absorbi costurile doar o lună sau două

Premieră în era modernă. Execuție prin împușcare transmisă în direct de Statele Unite

„Este Thomas Edison al nostru”: Musk, decorat de Trump cu „Medalia Naţională a Ştiinţei”

Negocieri fără rezultat la Ministerul Energiei. Angajații din sectorul energetic amenință cu grevă generală

Atac cu cuțitul într-o școală din Polonia: un mort și doi răniți. Agresorul, un adolescent de 15 ani, a fost reținut

OANA RĂSUCEANU, autoarea conceptului expozițional: În felul ăsta, credem, sperăm că am reușit să aducem în prezent mai multe lumi, mai multe straturi narative, emoționale, sociale șamd.

DRAGOȘ SORA, producătorul expoziției: Pe lângă istoria pe care o învățăm la școală, sunt povești reale, pe care le știm, nu le știm, dar s-au întâmplat.

ANA AGOPIAN, realizatoarea spațiului expozițional: Povești ale soldaților, dar și povești ale celor care erau acasă și scriau. Scriau și, de multe ori, habar n-aveau dacă scrisorile vor ajunge vreodată, scriau zeci de scrisori, nu primeau niciun răspuns, nu știau dacă oamenii mai trăiesc sau nu, dar continuau să scrie, să scrie... La fel și soldații, nu primeau înapoi răspuns. E foarte emoționant.