Fosilele spectaculoase de la metrou. E un muzeu unic în Europa

Bolojan: PNL ar putea vota Guvernul Niculescu. „Nu un vot politic, ci unul de responsabilitate și de necesitate”

Accident în Craiova, între un autoturism şi un autobuz, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roşu de Intervenţie

Un cerșetor a făcut aproape 10.000 de lei în 8 ore, la Iași. Bărbatul, posesor al unei mașini de lux, spune Poliția locală

Guvern nou, restanțe vechi. Sănătatea, șantierele și instituțiile publice așteaptă miliarde de lei

Ministerul Finanțelor a prelungit reducerea temporară de 25% a accizei la motorină până la finalul lunii octombrie

Victor Ponta: Acordurile între partide și Luca Niculescu nu au nicio valoare. Ilie Bolojan are de dat explicații

Nicușor Dan dă asigurări investitorilor că România va avea un Guvern: „Suntem într-o formă foarte avansată”

Cel puțin două persoane au murit după ce ploile torențiale și inundațiile de proporții au paralizat Istanbulul

Reacția lui Miruță după ce o navă a fost lovită în apropiere de Sulina: „Nu au ce căuta drone în spațiul aerian național”

Profesorul Mihai Popa studiază paleontologia de mai bine de 20 de ani, dar istoria fosilelor din epoca dispariţiei dinozaurilor l-a fascinat dintotdeauna. „E posibil că fosilele astea să fi văzut, cu greu, între ghilimele, prin tulburarea apei o dâră de foc pe cer. Dâra asta de foc a fost un meteorit uriaş, poartă numele de Chicxulub și a căzut undeva în nordul Americii de Sud. De altfel, lui Chicxulumb îi datorăm faptul că astăzi suntem hominide, mamifere evoluate”, a spus cercetătorul Mihai Popa.

La momentul căderii meteroritului-bombă, rudiştii construiau un recif în apele tulburi ale unei mari ce ajungea până în zona Clujului, cuprinzând munţii Apuseni. „Practic animalul trăia în substrat, ca un morcov şi se hrănea mişcându-şi pe verticală vâlvă uperculara, încât filtra apa ca orice moluscă”, a mai spus geologul.

Aşa se face că în anii 80, când statul a decis să acorde o deosebită importanță prospecţiunilor geologice, specialiştii au descoperit cariera de la Savadisla, lângă Cluj.

Adică exact locul de unde contructorii metroului au luat plăcile de calcar pentru staţia Politehnică. „Sunt spectaculoase datorită faptului că sunt foarte bine conservate fosilele astea, au un constrast foarte bun, alb pe roşu şi au o biodivesitate foarte ridicată. Avem multe specii acolo, nu numai de rudişti, avem, melci, corali, alge roşii, calcaroase. Deci, avem practic un paleo-ecosistem conservat perfect şi expus ideal într-un muzeu unic, în staţia de metrou Politehnică”, a explicat Mihai E. Popa, cercetător geolog.