"Imparţial". Experimentul lui Varujan Vosganian: „Cunoașteți numele vreunui tânăr mort în 1989?”

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

„Eu cred că pentru a ști unde mergi, trebuie să știi de unde pleci. Nu poți să își fixezi o țintă, dacă nu cunoști punctul de plecare. Noi nu ne-am asumat istoria recentă încă. Purtăm cu noi o seamă de traume, unele ale noastre, altele moștenite de la părinții și bunicii noștri. Cultura este importantă pentru că nu pune concluzii, spre deosebire de un discurs politic, care împarte lumea. (...) Eu am scris o carte pe care cititorul trebuie să o termine, fiecare în felul său. Este vorba despre traume pe care încercăm să le uităm, fie încercăm să le estompăm prin anonimat”, a spus Varujan Vosganian.

Scriitorul a vorbit despre un experiment pe care l-a făcut cu cititorii săi, pe care i-a întrebat dacă știu numele vreunui tânăr care a murit la Revoluție. Răspunsurile au fost șocante, mărturisește acesta

„Eu am făcut o experiență cu cititorii Cărții Șoaptelor. Cei cu care am vorbit cred că au fost vreo 10.000. Tuturor le-am pus aceeași întrebare: cunoașteți numele vreunui tânăr mort în 1989? Răspunsul șocant a fost că, exceptând Clujul, unde cineva l-a evocat pe Călin Nemeș, dar nimeni nu a știut exact care a fost destinul lui și ce mesaj tulburător a lăsat el când s-a sinucis, și de Timișoara, unde cineva a vorbit despre o rudă, nimeni nu a știut numele unui singur tânăr mort în 1989. Pentru noi, aceste victime se contopesc într-un fel de anonimat. Noi nu ne simțim responsabili pentru ei, care au murit în locul nostru, pentru ca noi să trăim în locul lor, pentru că ei nu au nume. Ceea ce nu are nume se poate uita”, a precizat Varujan Vosganian, care a dat două exemple de tineri, care s-au jertfit pentru țara lor:

„Dau două nume care arată două tipuri de atitudine. Unul este Jan Palach din Cehoslovacia și altul este Liviu Babeș, din România. Amândoi și-au dat foc protestând pentru umilirea poporului lor. Palach are un monument în centrul orașului Praga. Ba chiar i s-a dat numele unui asteroid, astfel încât omenirea să nu îl uite niciodată. Liviu Babeș are un mic monument la Poiana Brașov. Nu cred că schiorii se opresc să se reculeagă la această troică. Liviu Babeș este un necunoscut”.