Sari la conținut

Infrastructura orașelor din România care vor să devină capitală culturală europeană

TIMIȘOARA 

În cursa pentru titlul de capitală europeană culturală, Timişoara mizează pe poziţia strategică în care se află. Aflat la mică distanţă de graniţa cu Ungaria, oraşul de pe Bega e avantajat de faptul că nu-i pune pe străini în postura neplăcută de a străbate sute de kilometri pe drumurile din România.

Din Timişoara se ajunge mai uşor în vestul Europei decât din Bucureşti. Asta datorită autostrăzii. Astfel, distanţa de la Timişoara la Viena se poate parcurge în doar 5 ore, iar până la Budapesta în doar 3 ore”, relatează Caterina Ledrer, reporter Digi24.

Acest avantaj dispare însă în cazul în care vizitatorii străini aleg trenul. Gara de Nord din Timişoara este o clădire degradată, cu tencuială căzută şi geamuri sparte.

„E mizerie. Nu vor să ţină ordine. Îşi fac impresie proastă strainii”, spune un localnic.

În aceste condiţii Aeroportul Internaţional Traian Vuia rămâne cea mai comodă cale de a vizita oraşul.

Avem legături cu principalele capitale europene: Paris, Londra, Bruxelless. Pentru conexiunile intercontinentale dintre şi înspre vest este Bucureştiul, de unde se poate zbura spre orice alt colţ al Europei”, spune Daniel Stamatovici, directorul comercial al Aeroportului Timişoara.

CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca, un alt oraş candidat la titlul de capitală culturală europeană, mizează pe atuurile Aeroportului Internaţional, cu 23 de legături cu Europa, dar şi Israel sau Dubai.

La nivelul solului, problemele sunt mari. Şosele din oraş sunt adevărate provocări, cu toate că autorităţile locale au investit 62 de milioane de euro în ultimii şase ani.

„Vorbim de 38 de milioane în reabilitarea liniei de tramvai, 21 de milioane de euro fonduri europene care se implementează în acest moment în reabilitarea părții carosabile și de bani investiți din bugetul local pentru infrastructura rutieră în general în municipiu în jurul cifrei de 3,7 milioane de euro”, afirmă Oana Buzatu, purtător de cuvânt Primăria Cluj-Napoca.

Cu toate acestea clujenii consideră că orașul nu este pregătit: „Clujul nu este pregătit nici în ziua de astăzi pentru traficul oamenilor care locuiesc.”

IAȘI

Şi Iaşiul se laudă cu Aeroportului Internaţional. După modernizarea, în ultimii trei ani, de la o singură rută externă spre Viena, fluxul a ajuns la 13 rute către capitale, centre culturale şi economice ale Europei.

Citiţi şi

FOTO VIDEO. Aşa arată noul terminal al Aeroportului Internaţional Iaşi, inaugurat azi

Trebuie să ne imaginăm că, în afară de această infrastructură care asigură deplasarea oamenilor dintr-o parte în alta, nu prea avem cu ce să ne lăudăm. Suntem, oarecum, izolați”, declară Marius Bodea, directorul aeroportului din Iași.

„Drumul prea a fost prea bun. Și cred că asta e problema cu infrastructura în țara voastră”, spune unul dintre turiștii din Iași.

BRAȘOV

Braşovul pare să aibă cele mai mari probleme de infrastructură dintre oraşele candidate la titlul de capitală culturală europeană. În absenţa unui aeroport, legătura cu Bucureştiul se face pe DN1 şi DN1A, două dintre cele mai aglomerate rute din România.

„Atât a rămas, până acum, din proiectul Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav. O pistă de nici trei kilometri lungime, înconjurată cu gard şi un şantier în lucru”, relatează Claudiu Loghin, reporter Digi24.

Lucrările au costat până acum 20 de milioane de euro, iar specialiştii estimează că ar mai fi nevoie de 25 de milioane pentru ca lângă Braşov să poată ateriza avioane de călători.

CRAIOVA

La capitolul infrastructură, Craiova are un aeroport internaţional care ar trebui să fie al doilea ca mărime și importanță după Otopeni. Cel mai mare dezavantaj rămâne şi aici legătura cu o autostradă. Iar străzile oraşului nu sunt tocmai cele ale unui oraş european.

Dacă centrul oraşului a suferit o transformare spectaculoasă în ultimii ani, la periferie lucrurile bat pasul pe loc. Străzi neasfaltate şi fără canalizare”, relatează Manuela Rolea, reporter Digi24.

Noi vrem ca până în anul 2021 acest oraş să fie la cheie, în sensul că trebuie să aibă toate utilităţile, trebuie să aibă toate străzile asfaltate. Vrem să avem apă potabilă în tot oraşul”, afirmă Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei.

În mare, toate localităţile care şi-au depus candidatura au şanse. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că după desemnarea unui câştigător, autorităţile locale au la dispoziţie şase ani pentru a îmbunătăţi situaţia infrastructurii.

Citiți și Bugetul orașelor românești pentru obținerea titlului de capitală culturală europeană

Până la desemnarea câştigătoarei, Sibiul rămâne prima şi singura Capitală Europeană a Culturii din România.

Cele 34 de oraşe care au deţinut titlul până în 2007, când Sibiu a primit şi ea această titulatură, au beneficiat nu doar de un an de succes, ci şi de o moştenire de durată. La fel a fost şi în cazul Sibiului, care a cunoscut o explozie în aproape toate domeniile. Titlul a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului.

Mii de evenimente culturale au avut loc în cadrul programului, iar peste un milion de turişti au vizitat atunci oraşul. Spaţiile de cazare s-au dublat de la un an la altul, iar investiţiile au ajuns la ordinul sutelor de milioane de euro.

Opt ani au trecut de atunci, însă impactul proiectului de anvergură europeană se simte şi astăzi.

Etichete: Romania , Craiova , Bucuresti , iasi , cluj-napoca , timisoara , infrastructura , brasov , capitala culturala europeana

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale