PASTILA DE LIMBĂ. Niciun amorez nu-i şopteşte iubitei: „Vreau să-ţi spun FAPTUL că m-am îndrăgostit de tine”

Străzi împânzite de cerșetori înainte de Sărbători. Cât ajung să câștige pe zi oamenii care stau cu mâna întinsă

Românii călătoresc tot mai mult cu avionul. Record de pasageri, în 2025, pe aeroporturi

Sărbătorile, o povară pentru cei singuri. Numărul cazurilor de depresie crește cu 25% în decembrie

Regele Charles, anunț despre tratamentul pe care-l ia împotriva cancerului: „Poate fi copleșitor”

Situație de criză la Iași. La Spitalul pentru Copii „Sf. Maria” a fost identificată bacteria Pseudomonas aeruginosa peste nivelul admis

Poliția maghiară vrea ca primarul liberal al Budapestei, opozant al lui Orban, să fie pus sub acuzare pentru organizarea unui marș LGBT

Donald Trump, Bill Clinton și Bill Gates apar în fotografii publicate din dosarul Epstein. Ce alte personalități sunt vizate

Primarul din Livezile, arestat preventiv după ce ar fi agresat sexual o angajată. Femeia a depus plângere la poliție

„Fără împrumuturi nu se poate”. Sărbători pe datorie pentru mii de români. Cum arată masa de Crăciun „pe caiet”

Sunt cuvinte care nu contribuie cu absolut nimic la plasticitatea enunţului. Dimpotrivă, urechea sensibilă va sesiza imediat stridenţa, iar posesorul ei va conchide că mesajul ar fi avut doar de câştigat dacă emiţătorul ar fi eliminat cuvintele în plus.

Una dintre cele mai frecvente situaţii de acest tip e cea a mesajelor care conţin cuvântul „faptul” fără să fie nevoie de el. Posturile de radio şi de televiziune produc fără încetare dovezi ale acestei forme de fetişism lexical.

Rar trece o zi fără să auzi pe cineva abuzând de cuvântul în chestiune şi refuzând să accepte că propoziţia sau fraza sună mai bine în lipsa lui. Iată câteva exemple culese recent: „Ministrul Sănătăţii a declarat faptul că medicamentele nu se vor scumpi”, „Antrenorul Vasile Miriuţă le-a spus elevilor lui faptul că-i aşteaptă un meci greu”, „Liderii de sindicat au subliniat faptul că nu sunt mulţumiţi de oferta guvernului”.

Nu vă sună anapoda aceste enunţuri? Şi oare n-ar suna mai bine fără „faptul"? De exemplu: „Ministrul Sănătăţii a declarat că medicamentele nu se vor scumpi”, „Antrenorul Vasile Miriuţă le-a spus elevilor lui că-i aşteaptă un meci greu” sau „Liderii de sindicat au subliniat că nu sunt mulţumiţi de oferta guvernului”.

Deparazitat în felul acesta, mesajul se prezintă mai acătării.

În fond, niciun amorez nu-i şopteşte fetei cu care se plimbă prin parc „Vreau să-ţi spun faptul că m-am îndrăgostit de tine”.

Iar dacă Stevie Wonder ar fi fost român, fiţi siguri că n-ar fi cântat „Te-am sunat să-ţi spun faptul că te iubesc”.

Un alt farafastâc fără noimă este folosirea lui „unul" sau „una” când nu e cazul. Lucrurile se aşază şi aici tot în logica prisoselnicului: „Concediul petrecut în Bali a fost unul de neuitat (că doar n-au fost trei)”, „Aterizarea a fost una lină" (că doar n-au fost cinci)”, „Centrarea lui Di Maria a fost una de calitate (că doar n-au fost opt)”. Fireşte, variantele corecte sunt: „Concediul petrecut în Bali a fost de neuitat", „Aterizarea a fost lină” şi „Centrarea lui Di Maria a fost de calitate”.

Corolarul acestor năzbâtii pe care le auzim zi de zi ar fi un enunţ de genul „Ţin să vă anunţ faptul că mâncarea a fost una proastă”.