Reclama, „sufletul comerţului” în anul 1901

Data publicării:
reclama

Biblioteca Naţională a reunit, într-o expoziţie, cele mai interesante anunţuri de publicitate din ziarele româneşti. Reclamele promovau aproape tot, de la îmbrăcăminte şi produse cosmetice până la servicii matrimoniale şi pe cele ale clarvăzătorilor.

1901. Lumea intrase într-un nou secol, iar comerţul bucureştean ţinea pasul cu vremurile. „În toate ziarele pe care le-am studiat apăreau astfel de anunţuri publicitare. Erau structurate sau nu în rubrică de mică publicitate asta ţinea pur şi simplu de redacţie sau de cum concepeau redactorii ziarul”, a declarat Mihaela Manolache, autorul expoziţiei.

Adevărul, Universul, Timpul, Independence sau La Roumanie erau publicaţiile în care negustorii anunţau că vând sau cumpără mărfurile vremii.

„Preocupările oamenilor nu s-au schimbat. Doar modul de a le transmite. Acum există internet, există televizor. Atunci exista presa”, a explicat Anca Andreescu, şef Serviciul Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale.

De cele mai multe ori, pe pagina 3 erau publicate reclamele şi ale micilor afacerişti, şi ale companiilor celebre. Printre ele îşi făceau loc şi ghicitoarele, clarvăzătorii, profesorii de limbi străine şi pian sau menajerele care căutau familii bune.

Chiar mi-au deschis un pic orizontul despre ce era Bucureştiul de la anii 1899, 1900, 1901, lucruri pe care altfel nu aş fi avut de unde să le citesc”, a spus Mihaela Manolache.

De departe, însă, cea mai aşteptată pagină ieşită din tipar era pagina patru, ultima a ziarelor vremii. Acolo se vindea dragostea, fie ea interesată sau sinceră. „Domnişoarele, bineînţeles, căutau domni generoşi, frumoşi. Nu s-a schimbat nimic”, a spus Anca Andreescu. Telefonul încă nu era o prezenţă obişnuită în casele românilor, aşa că amorezii faceau lungi conversaţii cu ajutorul ziarelor: „Nici spaţiul nu ne poate despărţi. Inima îmi bate la orice lucru ce-mi aminteşte de tine. Răspunde tot aici”, „Scuză-mă nu am putut veni seara la locul destinat. Te rog scrie-mi când ne mai întâlnim. Te doresc până la nebunie”.

Adică, dădeau un răspuns, îl primeau, aşteptau, iar primeau. „Ţi-am aşteptat scrisoarea şi nu mi-ai răspuns, ce se întâmplă? Nu mi-ai scris decât trei scrisori. De ce nu mi-ai scris? Nu ai avut timp, ce s-a întâmplat?”, a explicat Mihaela Manolache,  autorul expoziţiei.  

Mihaela Manolache a citit sute de ziare din perioada 1898-1902 şi mii de anunţuri. Le-a selectat pe cele mai interesante şi le-a adunat într-o expoziţie care poate fi vizitată până pe 31 iulie la Biblioteca Naţională din Bucureşti.   

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri