Două vase de aur și două de argint, descoperiri extrem de rare scoase la lumină în necropola tumulară a orașului antic Callatis, sunt prezentate de vineri, la Muzeul Național de Istorie a României, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Artefactele, alături de bijuterii și piese de harnașament, arată statutul de elită al celor înmormântați și legăturile Callatisului cu regii Macedoniei și cu tracii, potrivit specialiștilor.
"Cele mai importante sunt două vase de argint şi două de aur, care sunt foarte rare în antichitate, nu doar în România, sunt rare în general, şi care au analogii doar în cele mai fastuoase şi faimoase morminte. Aceasta dovedeşte că aceste personaje care au fost îngropate la Callatis probabil că aveau relaţii politice, diplomatice cu unii dintre cei mai cunoscuţi regi ai antichităţii, cu regalitatea macedoneană, cu tracii, cu curtea regală getică. Putem vorbi, deci, de o lume complexă şi interconectată", a declarat pentru AGERPRES Maria-Magdalena Ştefan, specialist în arheologia celei de-a doua epoci a fierului, arheologie funerară, topografie arheologică şi curator în cadrul MNIR.
Evenimentul de la MNIR, la care au fost prezenţi, alături de directorul general al MNIR, dr. Ovidiu Ţentea, şi secretarii de stat în Ministerul Culturii, Diana Buciuna şi Koppány Bulcsú Ötvös, a inclus o sesiune de scurte prezentări ale noilor descoperiri arheologice susţinută de specialişti din cadrul MNIR, dar şi de la Muzeul Callatis din Mangalia, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.
Aceştia au oferit detalii suplimentare privind noile artefacte care au intrat în patrimoniul muzeului, despre contextul lor de descoperire, dar şi despre investigaţiile şi activităţile de restaurare-conservare necesare pentru ca bunurile arheologice descoperite să poată deveni exponate muzeale.
Piesele recent descoperite din "Necropola tumulară a oraşului antic Callatis" au fost reunite în cadrul unei micro-expoziţii, ele urmând a fi expuse temporar cel puţin o săptămână. Sunt prezentate cele două vase, bijuterii, piese de harnaşament din aur şi argint, aplici pentru textile, toate din acelaşi mormânt. Expoziţia cuprinde şi un print al mormântului de la Callatis, din care se pot vedea detalii de arhitectură, dar şi scurte filme, fotografii, explicaţii privind descoperirile.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Cele trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit, ce imită forma celor de mirt şi iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, descoperite iniţial şi prezentate deja la MNIR, nu fac parte din expoziţia de vineri.
"Coroniţele descoperite nu sunt expuse, pentru că ele au intrat deja într-un proces de conservare. Iar lemnul este foarte fragil, sunt ţinute la temperatură constantă şi deocamdată nu vor mai fi expuse, până când o să fie consolidate", a precizat Magdalena Ştefan.
Potrivit acesteia, Zilele Europene ale Patrimoniului reprezintă "o ocazie pentru specialişti şi pentru public de a reflecta la o capacitate fundamentală a spiritului uman aceea de a modela lumea din jurul nostru, de a-i acorda sens şi memorie".
Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în Antichitate. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord), atribuite familiei lui Alexandru cel Mare, ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).
Potrivit Ministerului Culturii, în fiecare an, în septembrie, statele semnatare ale Convenţiei Culturale Europene participă la Zilele Europene ale Patrimoniului, o acţiune comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene, care pune la dispoziţie noi bunuri culturale şi deschid clădiri istorice în mod normal închise publicului. Evenimentele culturale evidenţiază abilităţile şi tradiţiile locale, arhitectura şi operele de artă, dar scopul mai larg este de a aduce cetăţenii împreună în armonie, chiar dacă există diferenţe de cultură şi limbă. În anul 2025, Consiliul Europei a ales tema "Patrimoniu şi arhitectură. Ferestre către trecut, uşi către viitor".
Editor : M.I.
