Din|interior. Șaorma turcească a cucerit satul românesc

Acum, în România, nu mai există oraş fără șaormerie, iar românii o cumpără la orice oră din zi şi din noapte. Afacerea a căpătat dimensiuni din ce în ce mai mari iar, mai nou, ea a început să capete contur şi prin satele ţării, acolo unde ţăranii, sătuli de mâncarea noastră tradiţională au început să solicite acest produs.

Reporterii „Din|interior” au vrut să afle cum a ajuns șaorma să devină un preparat atât de popular printre români, cine sunt cei care dezvoltă adevărate afaceri din această mâncare de origine orientală şi cât de benefică este ea pentru sănătatea românilor.

Prima constatare a fost că șaorma turcească a cucerit satul românesc. Managerul unei șaormerii din comuna Berceni, judeţul Ilfov, Andreea Lupescu explică.

„Clienții noștri ne tot zăpăceau: vrem șaorma! Vrem șaorma aici, lângă casă, să nu mai fim nevoiți să ne suim în mașină să mergem până la oraș”, spune Andreea Lupesc.

Iar un altul, Gheorghe Rusu, din satul Tişiţa, judeţul Vrancea, intervievat la rândul său spune că: „Vine țăranul de la câmp, obosit își ia o șaorma și după aceea se duce și mai bea o sticlă de vin, se culcă și a doua zi o ia din loc”.

Afacerea pusă pe picioare de acesta din urmă, în care spune că a investit peste 7.000 de euro, s-a dovedit a fi un real succes. Rusu vinde, în medie, de peste 5.000 de euro pe lună, iar costurile de producţie sunt foarte mici. Dar ce îi determină pe ţărani să abandoneze felurile tradiţionale româneşti şi să aleagă șaorma explică cel mai bine un localnic din Tişiţa.

„Da! Am simţit nevoia de o schimbare! Na, practic e mai repede, nu mai stai să găteşti. Venim, mâncăm, plecăm repede”, spune localnicul.

Şi, mai mult decât atât, în jurul acestor șaormerii se dezvoltă şi alte ramuri ale producţiei agricole locale: producătorii de legume sunt şi ei mulţumiţi pentru că majoritatea ingredientelor sunt luate direct de la ei. Iar lanţul nu se încheie aici - în ultimul timp au apărut şi producători de carne pentru șaorma.

Ce este mai puţin ştiut însă este impactul acestui produs asupra sănătăţii populaţiei. O shaorma „cu de toate” are peste 1.200 de calorii. Dar, dincolo de faptul că îngraşă, ea prezintă un risc ridicat de apariţie a toxiinfecţiilor alimentare, mai ales pe perioada verii. Iar reporterii „Din|interior” au făcut un experiment în acest sens: au cumpărat trei produse, unul din zona centrală şi două din zone periferice ale Bucureştiului şi le-au dus pentru investigaţii microbiologice la Institutul de Bioresurse Alimentare.

Ce şanse sunt ca în viitorul apropiat șaorma să devină produs tradiţional, alături de alte mâncăruri de inspiraţie turcească, precum micii sau sarmalele, aflaţi duminică, de la ora 18.30, dintr-un reportaj marca „Din|interior”.