Iaşi. Labirintul secret, cu sute de sticle de vin 

Românii taie multe de pe lista de necesități. Care este nivelul de bunăstare în comparație cu ceilalți europeni

400 de soiuri de grâu, testate de cercetătorii din Iași. Experții vor să afle care rezistă cel mai bine la vremea extremă din România

Percheziții DNA la Primăria Iași. Procurorii verifică angajările și activitatea biroului de resurse umane

Grădina botanică cu peste 800 de soiuri de trandafiri din toată lumea. Cum arată „Focul de tabără”, obținut în România anilor '70

Povestea măgărușului Petrică, din Mărginimea Sibiului, care a ajuns la facultate la Iași

Invazie de fluturi în marile orașe din țară

Nicuşor Dan participă la primul său summit NATO

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, condamnat pentru mită, a fost adus în țară. El a fost transportat de la Otopeni la Rahova

Jaf surprins de o cameră de supraveghere, într-un magazin de bijuterii din Timișoara

Ferma Adamachi a Universităţii de Ştiinte Agricole de la Iaşi a fost construită în anul 1850 de filantropul român Vasile Adamachi. Aici erau conservate legume, dar hrubele mai erau folosite şi pentru lucrările de cercetare ale laboratorului de oenologie.

Din anul 1960, beciurile au intrat în subordinea academicianului Vasile Cotea, care a realizat aici un adevărat punct de vinificație. În anul 1974, pivniţele Adamachi au fost unite cu cele care s-au aflat în proprietatea familiei Kogălniceanu.

Beciurile sunt întinse pe o suprafaţă de peste 350 de metri și traversează subteran şoseaua Breazu, terminându-se chiar sub casa lui Mihail Sadoveanu.

Sute de sticle de vin, dar şi butoaie sau damigene sunt înşirate de-a lungul pereţilor din piatră. Temperatura constantă de 9 grade Celsius şi umiditatea reglată atent conservă perfect vinul din butoaie.

Beciurile Adamachi sunt grupate în patru secţii: cea de maturare la butoi, vinoteca, secţia de preparare a vinurilor spumante şi o ultimă secţie, de preparare a vermutului şi alte băuturi pe bază de must şi vin. Beciurile pot fi vizitate, însă doar la cerere.