România frumoasă, cu Miruna - Mănăstirea Dealu

Data publicării:
Manastirea Dealu

Miruna, reporter Digi24: „Ce este credinţa? Aşa, pe înţelesul copiilor!

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Cu credinţă ne naştem şi este certitudinea omului. Şi libertatea omului de a crede sau a nu crede.”

La Mănăstirea Dealu din judeţul Dâmboviţa sosesc în fiecare săptămână peste 10.000 de vizitatori. Pe lângă credincioşii care vin să se roage, sunt destui oameni care îmbracă hainele de turişti. 30 de măicuţe locuiesc aici, cea mai tânără are 26 de ani, iar cea mai vârstnică are 90 de ani.

Miruna, reporter Digi24: „Ce înseamnă să trăieşti simplu?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Pai e foarte simplu! Noi trăim simplu! Adică, nu avem nevoie de foarte multe lucruri, nu avem de o mâncare sofisticată, nu avem nevoie de haine sofisticate, nu avem nevoie de nimic aşa... deci simplu!”

„Ce ţi-a plăcut la măicuţele de aici? Mi-a plăcut că ne-a povestit legende. Îmi plăcea că aveau cuvinte alese. Mi-a plăcut că am intrat în biserică.”

O zi din viaţa unei călugăriţe începe dimineaţa, la ora 6 şi se termină târziu, în noapte. În tot acest timp, pe lângă rugăciuni, fiecare monahă trebuie să facă ascultare. Aşa sunt numite, generic, activităţile dintr-o mănăstire - de la măturat, spălat, gătit, până la grădinărit sau muncile câmpului.

Miruna, reporter Digi24: „În ce mai cred oamenii zilelor noastre?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Păi asta cred că ar trebui invers! Eu să te intreb... Pentru că la noi, de obicei, cine vine la mănăstire automat crede în ceva. Cred în sfinţi. Cred şi oamenii între oameni.”

Miruna, reporter Digi24: „Ce vă povestesc oamenii cel mai des?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: „Păi cel mai des aici vin şi ne spun şi necazurile şi bucuriile. Şi noi ce trebuie să facem? Să ne întristăm cu cei ce se întristează şi să ne bucurăm cu cei ce se bucură!

Miruna, reporter Digi24: Care este cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat de la oamenii care vin aici?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Cel mai important lucru care îl învăţăm...Răbdarea! Ne trebuie răbdare multă, ne trebuie înţelepciune multă...”

Miruna, reporter Digi24: „De ce pereţii bisericilor sunt pictaţi?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Păi la început cum a început să se picteze? Oamenii nu ştiau carte. Şi atunci cine ştia? Preotul, notarul, primarul...Cei din sate...Aceştia ştiau bine carte şi au convenit ca să picteze bisericile iar oamenii când vor intra în biserică să poată să citească Biblia. Acum oamenii noştri sunt învăţati, au Biblia la îndemână, iar când vin în biserica admiră frumosul, admiră arta.

Prima traducere cunoscută în limba slavonă a fost tipărită în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu.

Miruna, reporter Digi24: „Ce părere aveţi despre tehnologia din viaţa oamenilor?

Emanuela Preda, stareța mănăsțirii Dealu: Este foarte importantă şi această tehnologie. Dar să o folosim în bine. Nu trebuie să folosim ceva în rău...Adică să primim o informaţie mai repede, să dăm un mail de urgenţă...”

Mănăstirea Dealu poate fi vizitată tot timpul anului. Preţul unui bilet este simbolic, 1 leu. Lăcaşul de cult îşi deschide porţile la ora 7. Pe lângă accesul în biserică, singura construcţie care a rămas în picioare încă de la 1501, turiştii află lucruri inedite despre domnitorii care au schimbat soarta românilor.

Uite, aici la Mănastirea Dealu este cea mai mare gropniţă domnească. Ce înseamnă asta? Că avem foarte multe morminte voievodale. În partea dreaptă avem mormântul lui Radu cel Mare, ctitorul acestei biserici. Cel care a fost un domn al păcii şi mai mult a construit. Îi plăcea frumosul. În stânga noastră, în 1601 a fost adus capul lui Mihai Viteazu. (…) Că a sosit aici capul lui Mihai Viteazul nu a fost întâmplător, că tot aici se află tatăl său, Patraşcu cel Bun.

În anul 1598, la Manastirea Dealu Mihai Viteazul a depus jurământul de supunere față de împăratul Rudolf al II-lea.

În perioada medievală, Mănăstirea de lângă Curtea Domnească de la Targovişte a fost cea mai vizitată biserică din Ţara Româneasca. Paul de Alep, unul dintre cei mai mari cronicari din perioada medievală, a acordat "minunii de lângă cetate" o atenţie deosebită, în scrierile sale.

Mănăstirea Dealu a fost folosită ca model pentru ridicarea unei alte biserici mari, în Ţara Româneasca, la Curtea de Argeş.

Mănăstirea de la Curtea de Argeş a fost construită de aceiaşi meşteri care au ridicat biserica de lângă Targovişte.

"În marţea din săptămâna brânzii sau marţea brânzii, 3 februarie, ne-am dus să vizităm o mănăstire din vecinătatea Târgoviştei închinată Sfântului Nicolae şi cunoscută sub numele de Dealu. Se află cale numai de o oră depărtare de oraş; dar este pe vârful unui deal, greu de urcat atât vara cât şi iarna; căci vara drumul este împotmolit cu noroi şi clisă, datorită numeroaselor şuvoaie de apă care curg din vârful dealului; şi iarna este alunecuş din cauza gheţii şi a zăpezii." (Paul de Alep, 1637-1667)

La cutremurul din anul 1940, toate clădirile de la Mănăstirea Dealu s-au prăbuşit, cu excepţia bisericii.

Poveştile despre locul în care a apărut prima tipografie, din cele trei ţări româneşti şi care în secolul al 19-lea s-a transformat în lagăr pentru prizonierii otomani îi fascineaza astăzi în primul rând pe copii.

În 1877, fosta incintă monastică a fost transformată în lagăr de prizonieri. Între 1912 şi 1940, la Mănăstirea Dealu funcţiona un Liceu Militar. În prezent, biserica de la Mănăstirea Dealu se află în renovare, dar poate fi vizitată.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri