Secretele Bucureștiului. Traseul turiștilor de 5 stele
La kilometrul zero al Capitalei, sau mai exact deasupra lui, începe cel mai exclusivist traseu, pus la cale cu ajutorul lui Cătălin Mălureanu, chef concierge la Intercontinetal, unde lucrează de aproape 20 de ani. Este omul care îndeplineşte dorinţele celor mai pretenţioşi vizitatori şi a devenit un adevărat ambasador pentru România.
„Minim de 8 ori pe lună sunt sigur că am persoane care descoperă România, care de fiecare dată vor spune: mă voi reîntoarce, îmi voi aduce şi prietenii şi de ce nu am aflat aceste lucruri înainte să vin în România? Şi nu doar că eu sunt ambasador, adevărata întrecere este când îl transformi pe el în ambasadorul ţării tale. Şi ăsta e un lucru minunat...”, spune Cătălin Mălureanu.
Oamenii cu bani au însă pretenţii pe măsură.
„Sunt acei călători experimentaţi, pe care nu mai poţi să-i surprinzi cu absolut nimic. El îşi face shoppingul la Milano în săptămâna modei, el se duce la New York şi dă bursa peste cap. Poţi să-i mai surprinzi pe astfel de oameni?”, spune Cătălin Mălureanu.
Aceasta este întrebarea la care vom încerca să găsim răspuns. Pentru acest lucru, vom intra în rolul unui turist de 5 stele.
Primul loc în care ajungem este în acelaşi timp atelier, casă şi un muzeu al eleganţei. Aici creează designerul de modă şi costume Doina Levintza, dar şi soţul său, designerul de încălţăminte şi accesorii Dan Coma.
„Această atmosferă este creată prin respectul faţă de lucrurile vechi, lucrurile bine făcute şi se porneşte de la istoric, se porneşte de la istoria pantofului şi a genţii, până la creaţiile noi din tendinţe din ziua de astăzi”, spune Dan Coma.
Designerul duce mai departe o tradiţie începută de bunicul său, meşter tăbăcar, în 1884. Dar ca să facă din meşteşug o artă, designerul a studiat toată istoria acestor accesorii şi a recreat o parte din felul în care trăiau oamenii în alte epoci.
„Un scaun de dentist, o lampă veche, enorm de multe lucruri adunate şi care reprezintă o perioadă şi o evoluţie în desen. Fotografii vechi, inclusiv dagherotipii, România fiind totuşi o ţară care imediat după inventarea fotografiei, în 1836, în patru ani de zile fotografia dagherotip era la Bucureşti. În spatele fiecărui designer este o muncă teribilă, studiul, exerciţiul, se pleacă de la istoria obiectului, de la istoria artei, până la cele mai pretenţioase şi noi materiale şi tehnologii. De exemplu, toată vitrina asta este cu istoria genţilor. Primele genţi, prima formă, primele genţi au fost purtate de bărbaţi. Chiar pantofii cu toc şi cu catarame erau purtaţi de bărbaţi,” spune Dan Coma.
„Chiar dacă nu lucrezi în teatru şi în cinematografie, toţi designerii sunt obligaţi să studieze partea asta de istorie a produsului, ca să se poată inspira. Dar eu lucrând şi în teatru şi cinematografie, m-am lovit mai des de lucrul acesta. Trebuia respectată o anumită perioadă cu stricteţe. Uite, o documentare care e la îndemână şi o pasiune sunt păpuşile de porţelan, aceste păpuşi care datează de la 1860-1890, ele erau îmbrăcate şi reprezentau moda respectivă, în cele mai mici detalii, cu accesorii, cu tot, tot, tot, începând de la poşetă până la desuuri, dacă vă uitaţi atent, mănuşi, umbrelă, pălăriile, toate reprezintă perioada şi epoca respectivă”, mai spune designerul.
Dan Coma nu colecţionează obiecte, ci poveşti pe care le spune cu farmec şi care te poartă în altă lume.
„Este o piesă extrem de interesantă... seamănă cu un obiect de artă, este un obiect prin care se lua forma şi dimensiunea capului. Capul nu este perfect rotund, are o formă neregulată şi acestea sunt nişte palpatoare, care descriau pe urmă pe o hârtie, care se introducea aici, descriau forma capului”, explică el.
Vizita nu se putea încheia fără a arunca o privire şi în locul în care iau naştere nu doar unele dintre cele mai impresionate colecţii de podium, dar mai ales costume pentru cele mai mari producţii de teatru şi film: atelierul Doinei Levintza.
„Trecem în zona lui Doina Levinza, care are expuse aici lucrurile preţioase pe perioade şi pe epoci. Se pleacă tot la fel, de la istorie, rochiile vintage, care sunt anii 30, aici sunt superbe, rochii de mărgele, rochii grele , cu desen absolut special, aici aveţi o splendoare de rochie care a aparţinut reginei Maria, o rochie brodată ani de zile în mănăstire şi restul sunt creaţii actuale ale Doinei”, spune Dan Coma.
Traseul de bun-gust continuă cu un gust bun. Intrăm în bucătăria lui Joseph Hadad, unul dintre cei mai renumiţi chefi din România.
„După atâţia ani de exeprienţă eu fac imediat creaţiile mele în trei-patru minute. Asta îmi place, vine omul aşa: nu vreau meniu. Jospeh, vreau patru preparate, ce vrei tu tu. Asta înseamnă să intru în nebunie, în creaţie, şi să fac ce e mai bun”, spune Joseph Hadad.
Călătoria noastră în lumea artizanilor de lux se încheie într-un club privat, un loc în care au loc mese boiereşti, se răsfoiesc cărţi de colecţie şi se fac... degustări de sare. Toate astea cu un ghid pe măsură: profesorul de filosofie Ion Bănşoiu.
„Aici avem sare cu ierburi, cu iuţeli, avem sare roşie de vin, aceasta este sarea de vin, avem sare de vin alb, sare cu diverse condimente orientale, foarte prizate de boierii români acum două secole şi, în fine, e o varietate. Fiecare are o poveste, se potriveşte cu anumite mâncări, sarea roşie cu toate cărnurile în general de animal, sarea albă cu peştele, sarea cu negricilică se potriveşte la brânzeturi, sarea condimentată, de asemeni, la fripturi, tocane şi aşa mai departe. Noi avem o informaţie foarte amplă cu privire la mesele româneşti, avem cărţi dedicate meselor boiereşti şi aşa mai departe”, spune prof. dr. Ion Bănşoiu.
„Ar trebui să existe o reconsiderare a istoriei vieţii cotidiene din România secolelor trecute, care ar fi extraordinar de interesant pentru oricine vine la noi”, adaugă el.
Adevărata frumuseţe a oraşului este în poveştile sale nespuse. Iar Bucureştiul are încă destule istorii ascunse de ochii trecătorilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
