Tradiții vechi de secole. Obiceiuri de Crăciun ale românilor, în funcție de regiune
Un obicei vechi de sute de ani e ținut cu sfințenie în satul Mărișel din Cluj. În fiecare dimineață de Crăciun, în curtea bisericii se formează două cete de tineri care colindă satul timp de trei zile.
Astăzi avem o zi mare noi creștinii fiecare, ne veselim frumos de nașterea lui Hristos.
După colinda de la biserică, cetele formate din cel puţin 10 juni şi un staroste pleacă prin sat. Fiecare fată bună de măritat este luată la joc.
Ioan Mocean, preot paroh Mărișel: Se spune că fetele care joacă în fața bisericii se vor căsători în anul respectiv.
Pentru colinda lor, junii sunt răsplătiţi cu bani ori cu bunătăți.
Jupânu gazdă bagă o mână săpuniță în jăbul cu lei și scoase la junii satului 200 de lei. Să trăiască la mulți ani! Măi nu se aude! Să trăiască!
Obiceiul a fost inclus în urmă cu un an în patrimoniul UNESCO.
La Dumbrăviţa, in Braşov, se păstrează o tradiţie veche de două secole. E singura localitate din ţară în care bradul se împodobeşte chiar în ziua de Crăciun. Pomul de Crăciun va rămâne în centrul comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii care au făcut şi armata, şi penaşii, feciorii care urmează să se însoare, sunt cei care aduc în centrul comunei bradul.
Ajutaţi de săteni şi mai nou, de utilaje moderne, feciorii au muncit câteva zeci de minute să ridice bradul înalt de 17 metri. Din ceata vătafilor face parte şi Nicolae Oană. Are 22 de ani şi în acest an s-a ocupat de organizare şi alesul bradului. Spune că a moştenit obiceiul de la străbunici.
Nicolae Oană – vătaf: La 22 de ani cum scăpa de armată era vătaf, aduceau bradul înainte cu o săptămână de crăciun, făceau flori să-l împodobească, mergeau la colindat la sfinţi în seara de ajun şi după aia se ridică bradul.
Bătrânii susţin că munca celor tineri este mult mai uşoară faţă de experienţa lor, de acum 30-40 de ani, când erau ei vătafi.
Ioan Pantaziu - fost vătaf: Toate se făceau cu forţe proprii, nu avea astea cu tracţiune, deci totul cu animalele.
Pentru efort, vătafii şi penaşii au fost răsplătiţi de fete cu o cană de vin fiert.
Acesta e un cânt pe care oamenii din zona Sopor îl ştiu de sute de ani. Şi acum, câteva familii au îmbrăcat în seara de ajun costume populare şi au pornit la colindat din casă în casă. Pentru colindul lor, oamenii au primit cârnaţi, cozonac şi câte un pahar de pălincă.
Carne prăjită, carne friptă cum se spune, caltaboş, chiftele, tobă, cozonac.
Merită colindătorii? Merită, merită că au colindat frumos.
Crăciun fericit! Servus! Noroc, sănătate!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
