„Vulturul Negru”, istorie renăscută din praf
Tot pe-atunci, într-un colț al pieței principale, se afla un han vechi de pe la 1700, numit „Vulturul Negru". I se mai spunea „Berăria orașului”, pentru că aici se întâmplau majoritatea evenimentelor importante - baluri, întruniri, spectacole, nunți. Chiar și Primăria Orașului Nou își avea sediul tot acolo.
Dar în anul 1903, primăria hotărăște să lanseze un concurs pentru reconstrucția „Vulturului Negru”.
Proiectul declarat câștigător în 1905 aparținea arhitecților din Budapesta, Komor Marcell şi Jakab Dezso. Frumoasa clădire în stil secession maghiar avea însă un singur cusur: costa mai mult decât prevăzuse primăria.
Așa că proiectul a trebuit vândut, cu condiția ca destinația clădirii să nu fie schimbată.
Noii proprietari, doi avocati orădeni de renume, Kurlander Ede şi Adorjan Emil, au început ridicarea noii clădiri în 1907.
La scurt timp, aveau să apară și problemele. Când au aflat ce amploare are construcția din Oradea, furnizorii de cărămidă au dublat prețurile.
Dar cei doi investitori au găsit imediat o soluție: și-au deschis propria fabrică de cărămidă. Aceeași soluție a fost adoptată și atunci când băncile au urcat dobânzile extrem de mult: Kurlander Ede şi Adorjan Emil și-au deschis propria bancă.
În luna decembrie a anului 1908 noua clădire „Vulturul Negru” avea să fie inaugurată cu mare fast.
De-a lungul timpului, spațiile au fost recompartimentate.
Chiriașii, care au trecut pe-aici de-a lungul vremii, și-au pus amprenta asupra acestui loc. Luxoasa cafenea a hotelului, de exemplu, a fost izolată, iar prin anii '50 a apărut un mare magazin alimentar.
Dar în 2011, zona destinată hotelului Vulturul Negru a intrat în restaurare, un spațiu care cuprinde, însă, doar o treime din întreg complexul.
Lucrările au fost extrem de minuțioase. S-a început cu consolidarea clădirii, apoi s-a înlăturat tot gips-cartonul din interior: aproape 12.000 de metri pătrați.
O atenție deosebită a fost acordată decorațiunilor de pe fațadă. Mai mult de jumătate dintre piesele de ceramică originale au fost găsite, numai că luciul colorat al smalțului fusese ascuns sub straturi de vopsea.
Au fost curățate cu grijă, iar cele care lipseau au fost comandate la acelasi atelier din Ungaria care le fabricase și pe cele de acum mai bine de 100 de ani. Dar surpriza a restauratorilor a fost să descopere că vulturii de pe fațadă - pe care toată lumea îi știa negri - erau, de fapt, dintr-un smalț gălbui, acoperit cu vopsea neagră.
Acoperișul a fost refăcut cu țiglă smălțuită și cu ornamente de tinichigerie în stil secession, la fel ca în proiectului inițial al clădirii. În timpul numeroaselor renovări prin care a trecut hotelul, chiar și tâmplăria ferestrelor fusese schimbată.
Câteva dintre piesele originale găsite într-unul din corpurile complexului au folosite ca model pentru reconstituire.
„Vulturul Negru" a rămas un simbol al orașului timp de mai bine de 100 de ani. A fost centrul cultural al începutului secolului al XX-lea, a fost emblema arhitectonică a unei epoci înfloritoare. Acum, clădirea atrage, din nou, privirile.
Dacă arhitectura sa dezvăluie istorii uitate de multă vreme, revenirea sa în viața orașului învie zona centrală a Oradei și conturează noi povești.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
