„Viitorul mă sperie!”. Ce a sacrificat Muntenegru de dragul turiștilor
Turismul poate fi o binecuvântare sau un blestem - după cum descoperă locuitorii frumosului port medieval Kotor, de pe coasta Muntenegrului. Orăşelul în sine şi frumosul golf Kotor atrag un număr mare de vizitatori, dintre care mulţi sosesc pe uriaşe vase de croazieră. Se ridică însă întrebări importante despre sustenabilitatea ecologică a acestui „atac turistic”. Iar Dragan, un pescar din partea locului, ne-a vorbit despre îngrijorarea cu care priveşte viitorul. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Kotor e un orăşel medieval de coastă, care în sezonul estival atrage zilnic turişti de pe marile vase de croazieră. Însă uriaşele vapoare provoacă, de asemenea, stricăciuni grave în golf.
Mulţi locuitori ai Kotorului văd „atacul turiştilor” în special ca pe un avantaj. Regiunea trăieşte de pe urma turismului „de o zi”. Însă pescarii şi ecologiştii avertizează: ecosistemul este grav deteriorat de manevrele uriaşelor motoare cu reacţie în golful îngust.
Vremea e frumoasă, iar Dragan Srdoč îşi aruncă năvoadele de două ori pe zi. Ca şi tatăl lui şi bunicul lui, înainte. Ei n-au trebuit niciodată să vâslească prea departe, deoarece în golful Kotor se găseau peşti din abundenţă. Însă, în ultimii ani, stocul de peşte a scăzut dramatic.
„Era peşte cu duiumul! Prindeam bancuri întregi - lufăr, eglefin, merlan şi hamsii. Dar zilele acelea s-au dus. Nu mai sunt bancuri de peşti aici!”, spune Dragan Srdoč.
Dragan e de părere că de vină sunt vasele de croazieră ca acesta. Ele ancorează în număr tot mai mare în golful Kotor. Nu trece zi fără ca cel puţin unul dintre uriaşele vapoare să nu reverse o mulţime de turişti în micul orăşel.
Kotor a devenit una dintre principalele destinaţii de croazieră de pe Marea Adriatică, după Veneţia şi Dubrovnik. Însă în timp ce aceste ultime două oraşe au fost copleşite de turismul în masă şi au impus anumite limite, numărul vaselor de croazieră care acostează la Kotor creşte.
La urma urmei, fiecare turist cheltuieşte aici aproximativ 40 de euro.
„Acesta e singurul mod în care turismul poate prospera aici. Şi mulţi trăiesc de pe urma lui! Din păcate, Kotor nu are plaje şi nici măcar hoteluri”, spune Aleksandra Dejanović, vânzătoare.
Kotor primeşte doar vizitatori în trecere. Nu e un model sustenabil, după cum o ştie prea bine biroul local de turism, care nu vrea să renunţe la această afacere profitabilă.
„Singurul lucru care ar aduce o schimbare în Kotor ar fi câteva hoteluri mari. Atunci, acelaşi număr de turişti ar aduce mai mult profit şi ar provoca mai puţine stricăciuni mediului. N-ar mai veni doar vapoare de croazieră, ci şi altfel de vizitatori”, arată Ana Nives Radović, de la Biroul pentru turism din Kotor.
Există însă o penurie de idei concrete.
Cu câtva timp înainte, când în jurul unuia dintre siturile din Patrimoniul Mondial au început să se înalţe clădiri, UNESCO s-a alarmat. Însă acum, spune Dragan, e ameninţat întregul ecosistem al golfului.
„E un deşert! Întreaga biodiversitate dispare! Cum pot supravieţui aici peştii mici - darămite să depună icre - când sunt expuşi la curenţi atât de mari?”, spune pescarul Dragan Srdoč.
De câte ori aceşti giganţi acostează sau pleacă în larg, motoarele cu elice acţionează ca un blender uriaş, tulburând apa din golf. Acest lucru e catastrofal pentru ecosistemul sensibil al golfului, spune biologul marin Vesna Mačić. Însă amestecul complex de sare şi apă dulce e încă intact - deocamdată.
„Mediul marin poate rezista la multe şi se poate regenera, însă există limite. Odată ce acest sistem este distrus, refacerea lui va fi un proces extrem de greu, de îndelungat şi de costisitor. Ca s-o spun pe şleau, viitorul mă sperie”, spune biologul Vesna Mačić.
Ieşirea din golf se face printr-un canal îngust, care abia permite trecerea uriaşelor vapoare. E o atracţie turistică, dar, în acelaşi timp, un coşmar pentru biologii marini. E greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacă un vapor ar eşua.
Vesna spune că golful Kotor ar fi trebuit declarat zonă protejată. Dacă Muntenegru vrea să adere la Uniunea Europeană, va trebui să aibă rezervaţii marine.
„Fiecare ţară ar trebui să protejeze 10 la sută din porţiunea sa de coastă, ceea ce aici ar însemna cam 30 de kilometri. Muntenegru a lucrat, în ultimul deceniu, la câteva proiecte pentru zone marine protejate, dar, din păcate, încă nu avem aşa ceva!”, spune Vesna Mačić, de la Institutul de Biologie Marină, Universitatea din Muntenegru.
În Kotor erau sute de pescari, ne spune Dragan. Acum au mai rămas doar câţiva. Şi, dacă situaţia nu se schimbă, generaţia lui ar putea fi ultima.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
