Sari la conținut

Actul de a Ucide

Actul de a ucide este pe cât de înspăimântator, pe atât de actual și chiar banalizat.

În societatea globală, orientările politice și ideologice, când se radicalizează, ajung să justifice uciderea. Acesta nu este apanajul islamului, ci al oricărui tip de ideologie dusă în extrem.

Care sunt resorturile interne ce împing un individ să ucidă? Ce mijloace de justificare folosește pentru a raționaliza actul, când acesta nu este legal? În contextul actual, în care terorismul a început să re-definească agendă politică atât în Europa cât și în Statele Unite, cred că este nevoie să aprofundăm aceste întrebări.  

Foto: Guliver/ Getty Images

Omorurile în masă din spații publice apar din ce în ce mai mult. Acestea intră în două mari grupe: motivate individual și motivate politic.  

Dintre actele motivate politic, terorismul este cel mai apropiat geografic de România și în sfera posibilului și la noi. Înspăimântă prin cruzime, prin modul aparent discreționar, câteodată prin rudimentarismul metodei, cât și prin alegerea înalt simbolică a momentului sau locului crimei.   

Împușcările în masă (mass shootings) din SUA, sau mai recent înjunghierea în masă din Japonia par a fi motivate individual dar se aseamănă cu actele teroriste.

Crimele în masă — profilul ucigașilor

E important de observat similaritatea dintre actele de terorism jihadist, actele de terorism ideologic de alt tip (gen Brejivik) și actele de omor în masă aparent individuale.

Ucigașii sunt în cele mai multe cazuri tineri sub 30 de ani, de multe ori instabili psihic, cu o istorie de marginalizare sau izolare socială și comunitară. Ce îi unește este un tip de angoasă a marginalizării, a maturizării în societăți în care le este greu să găsească un ancoraj pentru viața matură care îi așteaptă. Fragilizarea psihică inerentă maturizării, pe fondul unui complex social și al unei poziții specifice subiective în acea societate îi face pe mulți tineri să se radicalizeze: întâi în viziunea politică, apoi în acțiune.  

Deosebirea dintre atacurile teroriste și împușcarea în masă, spre exemplu, stă în motivația politico-ideologică: dacă în Statele Unite un adolescent pare a nu avea nevoie de o justificare politică pentru a transforma angoasa existențială în crimă în masă (deși gestul este înalt politic), în Europa lucrurile stau altfel.

Ucigașii în masă din Europa aleg justificări ideologico-politice, dar au același profil social cu cei din SUA (vârstă, grad de incluziune socială, gen), iar radicalizarea indivizilor cu astfel de profiluri este mai ușoară.

Este important de înțeles că structura radicalismul este aceeași și la jihadistii care revendică legături cu ISIS pentru a justifica actul ucigaș și la cei care se revendică de la extremă dreaptă a spectrului politic European pentru a face același lucru.  

Chiar în ultima serie de atentate din Germania, tânărul ucigaș din Munich avea, conform Haaretz, o obsesie pentru idelile lui Hitler. Îi “ura pe arabi și turci, fiind mândru de rădăcinile sale aryene” (originea să iraniană îi permitea să revendice rădăcini în poporul Proto-Indo-European, la fel cum unii români își revendică rădăcină dacica sau daco-română-după preferințe).   

Cum ajung indivizii să justifice uciderea?

Doresc să subliniez că nu Islamul ucide, cum nici viziunile conservatoare sau de stânga nu o fac. Alunecarea lor spre extreme însă constituie un element de bază în justificarea ulterioară a unei succesiuni de acte, care încep cu chestionarea universalității drepturilor și se termină cu negarea dreptului la viață al semenilor umani.  

Ce ucide este cocktail-ul între un psihic fragilizat și o viziune radicală, împinsă la extrem, (proprie oricăror spectre religios-politice), care împinge spre răpirea drepturilor celuilalt (diferențiat pe criterii religioase, etnice, sau sexuale). Dreptul la viață este ultimul dintr-o listă lungă. Iar încercarea de a răpi pe oricine de unul din drepturi este primul pas către justificarea eliminării fizice, către legitimarea actului de a ucide.    

Ce provoacă deci saltul către actul de a ucide? Este posibil că acesta să fie justificat intern de deresponsabilizarea pe care o ideologie sau alta le oferă, declanșând astfel un mecanism similar de fapt cu înrolarea într-o armată — de astă dată ideologică, fie ea a jihadului, a conservatorismului populist extrem sau a stângii radicale. Responsabilitatea actului este transferată de la individ la ideologie, în numele căreia acesta ucide, așa cum în armată transferul se face către instituția militară.  

Există instanțe în care actul de a ucide este legal. Ca soldat, momentul uciderii este unul sancționat pozitiv iar responsabilitatea nu cade pe individul care îl înfăptuiește, ci este preluată de forța armată, deci de națiunea pe care o reprezintă.

O situație destul de întâlnită în istorie este aceea când actele încep prin a fi criminale și termină prin a constitui fundamentul unei noi organizări legislative și statale. Filmul Actul de a Ucide (The Act of Killing) analizează acest lucru în Indonezia, unde reprezentanții milițiilor care acum 40 de ani au înfăptuit crime ce au făcut posibil regimul actual, se bucură și astăzi de privilegii. Regimul nu s-a schimbat, actele lor fiind deci legitime (în sens legislativ) — iar procesul individual de conștiință nu este posibil în lipsă unei vinovații asumate social sau impuse legal.

Pe de altă parte, societățile contemporane care se ghidează după Carta Drepturilor Omului au eliminat pedeapsa cu moartea, tocmai în ideea de a afirma dreptul la viață individual.

Un caz aparte sunt uciderile făcute de agenți ai legii care abuzează de legitimitatea aplicării violenței și pot crea victime umane (vedeți cazul cetățenilor morți în aresturile poliției).   

Concluzii. De la sinucidere la ucidere

Cauzele complexe ale deciziei de a deveni ucigaș nu pot fi reduse la ideologia radicală în numele căreia crima este înfăptuită. Aceasta este umbrela de protecție a criminalului și sursa de deresponsabilizare.  

Cauza trecerii acelui prag trebuie căutată în societatea în care ucigașul trăiește, așa cum Durkheim a făcut-o în încercarea de a înțelege sin-uciderea. Sociologul a demonstrat că, deși actul sinucigaș este individual, cauzele sale sunt sociale, având o probabilitate mai mare de a fi manifest în societăți pe care el le-a numit anomice — a căror caracteristică majoră este ruptura dintre individ și comunitate. Astfel de societăți, crede Durkheim, dau individului foarte puțină ghidare morală și alimentează o “dorință insațiabilă” de satisfacere cu orice preț a nevoilor narcisiste.  

Probabil că avem nevoie de un Durkheim mai mult decât oricând pentru a înțelege de ce societatea globală naște criminali în masă. Poate crimele în masă și atacurile teroriste sunt reversul împingerii la extrem a individualismului în care gratificarea instantanee a dorințelor personale înlocuiește orice considerent moral, devenind de fapt singură morală. În termeni durkheimieni, suntem într-o fază clar anomică.

În același timp, avem nevoie de a gândi mai mult înainte de a pune mâna pe stilou și a scrie articole care incriminează fără discernământ orientări politice sau religioase, pentru că acesta constituie o încurajare a radicalizării lor.

 

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea (like) pe Facebook 

Etichete: terorism , islam , ucideri in masa , laura stefanut

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale