Adevărul despre facturile la energie. În căutarea vinovatului de serviciu

În România, atunci când lucrurile merg prost, primul instinct e să căutăm vinovați în trecut. În ultima vreme, se tot vehiculează ideea că liberalizarea pieței de energie electrică, implementată în ianuarie 2020, ar fi cauza principală pentru explozia prețurilor. Este o narațiune convenabilă, dar complet falsă. Și, ca de obicei, cifrele contrazic speculațiile.

Liberalizarea n-a scumpit energia. Ba dimpotrivă.

Liberalizarea pieței de energie fusese, de fapt, decisă încă din 2018 de guvernul PSD. Numai că același guvern, în decembrie a aceluiași an, a venit cu OUG 114, o ordonanță care a plafonat artificial prețurile și a distorsionat complet funcționarea pieței.

Consecințele s-au văzut rapid. În noiembrie 2018, prețul energiei electrice pe piața spot era de 60,63 euro/MWh. În ianuarie 2019 ajunsese deja la 74,88 euro. Nu era liberalizare, era haos provocat de intervenții brutale în piață.

Când am preluat portofoliul Energiei, în decembrie 2019, primul lucru pe care l-am făcut a fost să abrog OUG 114 și să revenim la o piață funcțională, predictibilă, concurențială. Și ce s-a întâmplat? Prețul a scăzut. În februarie 2020, prețul energiei era de 40,52 euro/MWh, după ce în ianuarie 2020 fusese de 52,82 Euro/MWH, semn clar că liberalizarea nu scumpește energia, ci dimpotrivă, o stabilizează.

Adevărata criză a început în afara granițelor

Creșterea galopantă a prețurilor a venit abia mai târziu - în vara anului 2021, când Rusia a început să manipuleze piața gazelor din Europa, reducând livrările și forțând artificial prețurile în sus. A fost preludiul unui război hibrid, care s-a transformat într-unul real în februarie 2022, odată cu invadarea Ucrainei.

România, ca parte a pieței europene, nu putea fi ocolită de acest val. În 2021, prețul mediu al energiei în România a fost de 111,43 euro/MWh - la același nivel cu Spania, Belgia, Austria sau Bulgaria. Nu am fost o excepție - a fost o criză continentală, nu o eroare de guvernare.

Cum i-am protejat pe români

În fața acestei crize, am ales acțiunea. Am introdus rapid scheme de plafonare și compensare a facturilor, care au protejat peste 90% dintre consumatori. Am stabilit un tarif de referință de 0,68 lei/kWh, care a ținut prețurile sub control.

47% dintre gospodării, cu un consum mediu, au avut facturi lunare de aproximativ 37 de lei. Alte 34% au plătit în jur de 124 de lei. Iar toate acestea fără ca nota de plată să fie pusă pe umerii contribuabilului: am folosit diferența dintre prețul de piață și un prag de 450 lei/MWh pentru a finanța compensarea - o soluție sustenabilă, responsabilă și eficientă.

Totodată, am sprijinit Hidroelectrica să mențină cel mai mic preț din piață și am susținut industria românească, astfel încât securitatea energetică a țării să nu fie pusă în pericol.

Ce s-a întâmplat după iunie 2025

După ieșirea din schemele de protecție, prețurile au urcat din nou. În iulie 2025, prețul energiei pe piața spot a crescut la 103,53 euro/MWh, față de 86,11 euro/MWh în iunie. Nu pentru că ar fi apărut un nou conflict sau o criză globală, ci pentru că piața a fost lăsată brusc să funcționeze fără plase de siguranță, fără pregătire, fără măsuri de tranziție.

Ieșirea din schemele de sprijin nu trebuia să fie un salt în gol. Era nevoie de comunicare clară și din timp, pentru ca românii să își poată ajusta consumul. Era nevoie de sprijin social țintit pentru categoriile vulnerabile, de investiții în eficiență energetică, de consolidarea surselor regenerabile.

Dar, mai ales, era nevoie de un rol activ al statului. Hidroelectrica, companie strategică, a anunțat creșteri de preț de la 280 la peste 450 lei/MWh. Nu este un semn că liberalizarea nu funcționează, ci că liberalizarea trebuie administrată inteligent, nu abandonată politicii "fiecare pentru el".

Concluzia: ca ministru al Energiei, am făcut ce trebuia. Și a funcționat.

Cât timp am fost ministru al Energiei, am ales să protejez oamenii, să stabilizez piața și să sprijin economia. Am folosit pârghiile statului responsabil, nu am fost populist și nu am creat panică. Iar rezultatele s-au văzut.

Nu putem transforma energia într-un lux. Nu putem trata facturile oamenilor ca pe o simplă consecință inevitabilă a "pieței libere". Nu putem abandona companiile românești care pierd competitivitate din cauza prețurilor mari la energie electrică.

Liberalizarea pieței nu este, în sine, un lucru rău. Din contră - este o șansă pentru competiție, pentru prețuri corecte, pentru investiții și inovație. Dar ea trebuie făcută cu cap, cu reguli clare și cu mecanisme de protecție pentru cetățeni.

Liberalizarea funcționează atunci când statul nu dispare, ci devine arbitru, supraveghetor și garant al echilibrului. Când e însoțită de transparență, investiții și grijă față de cei vulnerabili. Când nu e lăsată la voia întâmplării, ci condusă strategic, cu responsabilitate. Asta am făcut eu în mandatul de ministru al Energiei. Și a funcționat.

O evoluție a prețului la energie din 2017 până în 2025

Prețurile la energie nu au crescut din cauza liberalizării, ci din cauze externe și politice. OUG 114 dată de PSD a distorsionat piața și a urcat prețurile, iar invazia Rusiei în Ucraina a generat cel mai dur șoc energetic, România fiind direct expusă. Eliminarea OUG 114 a adus scăderi clare, iar în fața crizei provocate de război România a aplicat plafonări și compensări unice în Europa. Concluzia e simplă: liberalizarea făcută corect nu scumpește energia.

Cifrele vorbesc. Puteți consulta prețurile energiei în România și în alte state europene (în perioada 2017-2025) în graficele de mai jos sau la adresa: https://www.energy-charts.info/charts/price_average_map/chart.htm?l=en&c=RO&interval=year&year=2025

Aceasta este doar prima clarificare dintr-o serie prin care vom demonta dezinformările tot mai des vehiculate pe tema energiei. Spunem Adevărul despre Energie.