Victoria Partidului Acțiune și Solidaritate este, înainte de toate, victoria cetățenilor Republicii Moldova și a unor lideri politici, mai ales a Președintei Maia Sandu, care au păstrat fără echivoc și ferm direcția pro-europeană.
România, prin diplomația sa, a încercat – și a reușit – să fie un partener și un avocat constant și eficient al parcursului european și democratic al Republicii Moldova: mobilizând sprijin și resurse internaționale, oferind sprijin financiar direct, promovând sancțiuni europene pentru protejarea stabilității și creând formate regionale de cooperare și suport. Este un exemplu de cum, prin fapte, România a contribuit la consolidarea unei Republici Moldova pro-europene, stabile și conectate la comunitatea democratică.
Țara noastră și-a asumat, prin diplomație și fapte concrete, mulți ani la rând, rolul de susținător constant al Chișinăului. În ambele perioade în care am îndeplinit funcția de ministru de externe (2014-2015, 2019-2023), dar nu numai, am considerat că aceasta a fost una dintre cele mai importante misiuni de acțiune diplomatică ale României. (Prietenii de la Chișinău îmi spuneau din când în când că Republica Moldova este singurul stat din lume cu doi miniștri și două ministere de externe – al doilea, la București.)
Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova. Solidaritate multinațională, inițiativă românească
În aprilie 2022, la Berlin, alături de colegii mei din Germania și Franța, ca ministru de externe al României, am inițiat și lansat Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova. Era un moment de criză, cu presiuni bugetare și energetice severe, iar rezultatul primei conferințe a fost impresionant: peste 695 de milioane de euro angajamente financiare sub formă de granturi, împrumuturi avantajoase și asistență bugetară. Două luni mai târziu, am găzduit la București, în numele României, a doua ediție a Platformei, o demonstrație că țara noastră putea deveni un hub internațional pentru solidaritate cu Chișinăul. Rezultatele au fost consistente: un total de 615 milioane de euro, din care 432 de milioane ca granturi nerambursabile.
La Paris, în noiembrie 2022, am co-prezidat a treia ediție, unde România a adus elemente foarte concrete: un transfer bugetar direct de 10,4 milioane de euro realizat în octombrie 2022 și operaționalizarea grantului nerambursabil de 100 de milioane de euro, oferit prin acordul interguvernamental semnat în februarie 2022, destinat proiectelor de infrastructură, educație, utilități publice și energie. În 2023, Platforma s-a mutat la Chișinău, iar acolo s-au semnat șase acorduri de finanțare în valoare de 148,7 milioane de euro, combinație de granturi și credite avantajoase pentru infrastructură, energie și adaptare la schimbări climatice. În 2024, Republica Moldova a găzduit din nou Platforma, cu participarea a 38 de state și 22 de organizații internaționale.
Am propus și creat un regim de sancțiuni pentru stabilitatea Republicii Moldova
În aprilie 2023, la propunerea mea (înaintată în februarie), în calitate de ministru de externe al României, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou regim de sancțiuni dedicat persoanelor și entităților care amenință stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova. A fost cea mai rapidă creare a unui regim de sancțiuni al UE și pentru prima dată când UE a făcut un astfel de instrument special pentru Chișinău: mecanismul a permis aplicarea de măsuri restrictive clare, de la înghețarea de active până la interdicții de călătorie. Mesajul a fost că Uniunea Europeană este pregătită să protejeze o țară parteneră aflată în vulnerabilitate.
Adaug aici și decizia UE din aprilie 2023 privind crearea Misiunii civile de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE, a cărei creare am susținut-o puternic și care este condusă, încă de la înființare, de un diplomat român.
Trilaterala România – Republica Moldova – Ucraina: formatul de la Odesa
Tot în 2022, pe 15 septembrie, la Odesa, am creat și lansat, la inițiativa mea, împreună cu omologii de la Chișinău și Kiev, trilaterala România–Republica Moldova–Ucraina (anul acesta, trilaterala a fost intitulată „triunghiul de la Odesa”). Este un cadru deosebit de util pentru că a adus la aceeași masă trei țări cu provocări comune de securitate, energie și infrastructură. În loc să trateze aceste probleme separat, statele au început să caute soluții împreună, ceea ce le-a dat mai multă greutate în fața partenerilor europeni și internaționali. Faptul că formatul continuă să funcționeze arată că inițiativa are relevanță reală pentru regiune.
România, primul avocat al Chișinăului în drumul spre UE
O altă miză a fost apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Încă din 2014, după semnarea Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, România a fost printre cei mai fermi susținători ai integrării europene a Chișinăului. În acea perioadă, am acționat pentru ca implementarea acestui acord să rămână pe agenda constantă a Uniunii, am sprijinit inițiative de apropiere instituțională și am coordonat programe de asistență bilaterală care au vizat energie, infrastructură, educație și administrație publică. Prin diplomație activă la Bruxelles și prin menținerea Republicii Moldova ca prioritate strategică a României, am reușit să consolidăm sprijinul european pentru Chișinău, într-o perioadă în care direcția pro-europeană avea nevoie de confirmări și garanții externe. Un drum lung, complicat, cu dificultăți, dar care a meritat pe deplin – și acum îmi amintesc entuziasmul momentului din 23 iunie 2022, când efortul României a dus la obținerea deciziei Consiliului European de acordare a statutului de stat candidat Republicii Moldova. A fost un rezultat pentru care România a lucrat intens la nivel politic, diplomatic, sectorial, tehnic – de exemplu, prin sprijinirea redactării răspunsurilor la chestionarul adresat de Comisia Europeană Republicii Moldova în pregătirea Opiniei Comisiei din 17 iunie 2022 prin care s-a propus acordarea statutului de stat candidat.
Așa cum am spus și la începutul editorialului, victoria pro-europeană a Republicii Moldova este, înainte de toate, victoria cetățenilor săi. România le-a fost alături prin fapte concrete: de la platformele internaționale și resursele financiare mobilizate, la inițiative precum trilaterala de la Odesa sau crearea regimului european de sancțiuni pentru stabilitatea Chișinăului. A fost o contribuție consecventă, menită să arate că Republica Moldova are prieteni de încredere în parcursul său european.
