Războiul de agresiune al Federației Ruse a produs sute de mii de luptători căliți în luptă, obișnuiți cu brutalitatea și care au fost formați în cadrul unui sistem care recompensează fărădelegea și impunitatea. În cazul în care nu se vor lua măsuri, unii din acești indivizi ar putea să circule liber în Europa în conformitate cu normele Schengen, prezentând riscuri de securitate pe care nici un guvern responsabil nu le-ar putea ignora.
Aceasta nu este o temere neîntemeiată. Astăzi, state membre ale UE. eliberează un număr mare de vize Schengen cetățenilor ruși, iar acest lucru înseamnă că, în absența unor măsuri potrivite de siguranță, luptătorii căliți în luptă ar putea într-o bună zi să călătorească în Europa ca niște turiști obișnuiți.
Amploarea acestei provocări este însemnată. De la începutul invaziei pe scară largă, Federația Rusă a mobilizat și a desfășurat pe front peste un milion de indivizi. Printre aceștia se numără foști deținuți eliberați direct din colonii penale, persoane care au fost recrutate prin constrângere, precum și luptători radicalizați ideologic care definesc în mod deschis Europa ca fiind un inamic. Mulți dintre ei au o experiență vastă în ceea ce privește folosirea armelor, violența și controlul coercitiv.
Europa s-a mai confruntat și în trecut cu probleme asemănătoare. Întoarcerea luptătorilor străini din Siria și Irak a creat provocări de securitate îndelungate pe întreg continentul european. În unele cazuri, veteranii războaielor din Balcani au ajuns parte a rețelelor de crimă organizată și a celor extremiste. Istoria arată că experiența de luptă dobândită în conflicte brutale nu se oprește la graniță.
Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Federația Rusă pare să nu aibă nici intenția, nici capacitatea de a-i reintegra pe acești combatanți după oprirea războiului. Nu există planuri credibile pentru demobilizare, reabilitare sau de acordarea de sprijin psihologic la scară largă. Mulți dintre acești luptători se vor întoarce de pe front într-o societate marcată de declin economic, instabilitate socială și perspective sociale limitate.
În tot acest timp, Rusia plătește sume însemnate de bani celor care participă la război. Acest lucru înseamnă că mulți din acești foști combatanți vor avea atât motivația, cât și mijloacele financiare pentru a-și clădi un viitor în altă parte. Europa riscă să devină o destinație atractivă pentru persoanele formate în violență, care nu au nicio posibilitate de reintegrare în țara lor de origine.
Pericolul este amplificat și mai mult de folosirea sistematică a formelor de război hibrid de către Rusia. Moscova folosește deja dezinformarea, operațiunile cibernetice, rețelele de crimă organizată, coerciția energetică și manipularea migrației pentru a slăbi societățile europene. Foștii combatanți sunt o extensie firească a acestui set de instrumente. Aceștia constituie o rezervă gata pregătită pentru recrutarea de către serviciile secrete rusești și ar putea fi folosiți pentru acțiuni de sabotaj, intimidare, destabilizare și activități infracționale pe teritoriul european.
Din această cauză, chestiunea trebuie abordată la nivel european. Europa are nevoie de o abordare unitară și obligatorie din punct de vedere juridic: o interdicție la nivelul spațiului Schengen privind eliberarea de vize și permise de ședere persoanelor care au participat la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru necesită schimb de informații, o listă neagră comună și aplicarea consecventă a legii în toate statele membre.
O asemenea măsură nu ar constitui o pedeapsă colectivă. Ar asigura o răspundere individuală. Participarea la un război de agresiune nu este un act neutru. O interdicție clară la nivelul întregului spațiu Schengen ar avea, de asemenea, un efect disuasiv, determinându-i pe potențialii combatanți să se gândească de două ori înainte de a merge la luptă, știind că acest lucru le-ar închide porțile Europei.
Estonia a acționat deja. Am impus interdicții de intrare în spațiul Schengen pentru peste o mie de combatanți ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Acest lucru nu este doar de fațadă. Aceasta este o politică de securitate preventivă fundamentată pe lege și pe evaluări ale serviciilor de informații. Dar nicio țară nu poate face față singură acestei provocări.
Rolul României este îndeosebi important în acest sens. În calitate de poartă de acces cheie în spațiul Schengen, dar și ca stat profund angajat în menținerea securității europene și a statului de drept, România poate contribui la elaborarea unui răspuns ferm, proporțional și solid din punct de vedere juridic.
România se află într-o poziție strategică din punct de vedere geopolitic, fiind vecină cu Ucraina și Republica Moldova, situată pe flancul estic al NATO și de-a lungul Mării Negre, unde interesele și activitățile Rusiei sunt deja deosebit de intense. Orice mișcare suplimentară în spațiul Schengen a persoanelor cu trecut neclar sporește instabilitatea pentru toți. Asigurarea faptului că vizele nu sunt eliberate persoanelor care reprezintă un risc de securitate protejează nu numai România, ci și întregul spațiu Schengen.
Europa trebuie să fie închisă celor care au luat parte la cel mai sângeros conflict de pe continentul nostru de după cel de-al doilea război mondial.
Agresiunea trebuie să aibă urmări. Nu se poate participa la distrugerea unei țări vecine și apoi să se bucure de libertățile, securitatea și prosperitatea Europei.
Alegerea pe care o avem în față este simplă: fie Europa acționează acum, împreună, pentru a preveni un risc de securitate previzibil, fie explică mai târziu de ce nu a făcut acest lucru.
Europa nu trebuie să ajungă un refugiu pentru cei care au mers la război în Ucraina. Integritatea spațiului Schengen și a cetățenilor noștri depind de hotărârea noastră de acum.
