Eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025 aduce în prim-plan o decizie cu un impact social major: creșterea tarifelor practicate de Hidroelectrica pentru consumatorii casnici cu peste 60%, de la aproximativ 280 lei/MWh la 453 lei/MWh. O astfel de modificare nu poate fi tratată ca o simplă ajustare comercială. Este o decizie sensibilă social, care afectează milioane de gospodării (nu doar clienții casnici ai Hidroelectrica) și are potențialul de a destabiliza întreaga piață a energiei.
În perioada în care eram ministru al Energiei, prin deciziile luate într-o companie în care statul are 80% din acțiuni, am reușit temperarea creșterii prețului energiei furnizate de Hidroelectrica consumatorilor casnici, asigurând în același timp un profit bun pentru o companie listată pe bursă. Consider că același lucru trebuie să îl facă statul și acum.
Componentele prețului - Ce plătește, de fapt, consumatorul?
Prețul final plătit de cetățeni nu înseamnă doar "prețul energiei". El este compus din: prețul energiei active (stabilit de furnizor); tarife reglementate (transport, distribuție, servicii de sistem); taxe și accize (TVA, certificate verzi, contribuție cogenerare, etc.). Dintre acestea, doar prețul energiei active este stabilit liber, iar în cazul Hidroelectrica, decizia de stabilire a acestuia aparține Consiliului de Supraveghere al Directoratului companiei.
Marja de profit - cât de mult este prea mult?
Hidroelectrica are costuri de producție extrem de reduse, datorită faptului că energia hidro este ieftină, iar activele sunt deja amortizate. În aceste condiții, orice diferență semnificativă între prețul de vânzare și costul de producție se transformă într-o marjă de profit foarte mare. În mod normal, această marjă ar trebui să reflecte cheltuieli indirecte și un profit rezonabil. Însă, în cazul de față, proporția este atât de dezechilibrată încât ridică întrebări serioase legate de relația dintre profit și responsabilitate socială.
Aceste întrebări devin și mai presante când analizăm cifrele reale: în 2023, Hidroelectrica a înregistrat un profit net record de 6,3 miliarde lei, iar în 2024, chiar și într-un an cu producție mai scăzută, profitul net a fost de 4,12 miliarde lei. În toată această perioadă, prețul energiei active a fost în plaja 250 – 280 lei/MWh. Așadar, compania este deja extrem de profitabilă.
Noua reglementare ANRE obligă furnizorii să declare explicit marja de profit. Este esențial ca Hidroelectrica să facă acest lucru în mod transparent și să nu încerce să mascheze marja reală prin mecanisme de tip prețuri de transfer, așa cum se întâmplă frecvent în cazul multinaționalelor.
Statul e acționarul majoritar - are și responsabilitate, nu doar drept de dividend
Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și exercită calitatea de autoritate tutelară. Prin urmare, are puterea și obligația de a stabili o direcție de acțiune prin mandatarea membrilor Consiliului de Supraveghere. Nu este vorba de intervenționism, ci de asumarea unui interes public legitim într-o companie strategică.
Hidroelectrica este o companie de interes național, nu doar o entitate listată la bursă. Obiectivul de maximizare a profitului trebuie echilibrat cu suportabilitatea socială a tarifului și cu stabilitatea pieței.
Impactul în lanț - un efect psihologic asupra întregii piețe
Trebuie spus clar: atunci când cel mai ieftin producător din România își majorează brusc tariful cu 60%, ceilalți furnizori vor considera că au "acoperire" morală și comercială să facă același lucru. Astfel, o decizie solitară poate crea un efect de domino care duce la o explozie generalizată a tarifelor, chiar dacă nu este justificată economic.
Solicitare către Ministerul Energiei
În acest context, solicit public Ministerului Energiei:
• Să analizeze urgent impactul deciziei Hidroelectrica asupra consumatorilor vulnerabili și asupra pieței;
• Să mandateze reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor companiei să revizuiască strategia comercială în așa fel încât Hidrolectrica să devină un market maker real, nu doar pe hârtie;
• Să restabilească un echilibru între interesele financiare ale statului și protecția cetățenilor care au fost încurajați să migreze la Hidroelectrica tocmai datorită prețurilor accesibile.
Energia nu e doar o marfă - e o responsabilitate națională
Într-un moment în care milioane de români sunt afectați de costurile vieții, iar piața energetică este instabilă, Hidroelectrica nu poate funcționa în logica exclusivă a maximizării profitului. Este nevoie de decență comercială, echilibru strategic și responsabilitate socială.
Statul are toate pârghiile să intervină. Trebuie doar să vrea.
