Editorial Antreprenorii sunt eroi. Recomandări pentru România

Deirdre Nansen McCloskey
Deirdre Nansen McCloskey
Profesor emerit Universitatea Illinois, Chicago
Personalitate complexă și fascinantă, Deirdre McCloskey este o cercetătoare de prim rang și o scriitoare prolifică, ale cărei competențe acoperă un domeniu extrem de vast: economie, istorie, limba engleză, matematică, retorică, teologie.  A scris douăzeci de cărți și peste 500 de articole pe teme variind de la etica burgheziei la critica semnificației statistice, de la drepturile transsexualilor la retorica economică și revoluția industrială. Considerata la ora actuala cea mai influenta voce liberala din lume, Deirdre McCloskey a absolvit Universitatea Harvard în anul 1964, patru ani mai târziu obținând titlul de doctor în economie în cadrul aceleiași instituții si o catedra de profesor asistent la Chicago University. A fost profesor asociat la Universitatea din Chicago pana in 1980, in perioada de glorie a celebrei scoli economice. Este printre cei mai citati autori de catre laureati ai premiului Nobel in Economie. In prezent este profesor emerit Economie si Istorie, profesor emerit Limba Engleza, si profesor emerit Comunicare la Universitatea Illinois at Chicago
scriitoarea americana deirdre nansen intr-o rochie neara, pe un fotoliu rosu
Deirdre Nansen McCloskey. Foto: Taylor Glascock/Wall Street Journal

Piața nu este vreo forță extraterestră  separată de oameni. Oamenii sunt piața. În Statele Unite, aproximativ 40 de mii de articole noi de consum ambalate sunt introduse de antreprenori în fiecare an în unul sau altul din magazinele alimentare. În fiecare an 40.000! Consumatorii decid.

Oh, nu, cei care se îndoiesc vor răspunde, oamenii sunt victime ale “ manipulării” publicității. Nu, nu sunt.  Nimeni nu poate face reclamă la 40.000 de articole. Oamenii le găsesc singuri, le observă pe rafturi. Le încearcă. „ Yuk” spun și produsul moare. „Hmm, gustos, convenabil, bun pentru ego-ul meu, merită o altă încercare” și produsul se alătură celor câteva sute din cele 40.000 anuale care devin articole alimentare standard.

Așa cum spune Florin Cîțu, adevărați campioni „din mediu de afaceri trebuie aleși de piața liberă și acest lucru trebuie să fie valabil și pentru companiile de stat.”  Dacă statul ar conduce un club de fotbal, cum l-ai judeca ? Gol , gol, gol!

Alternativa este ca statul să-și aleagă campionii și să-i bage pe gâtul publicului cu ajutorul poliției. Le va aminti românilor mai în vârstă de viața de dinainte de 1989.

Am fost în Polonia în august 1988, o săptămâna mai înainte ca guvernul să fie de acord să negocieze cu Solidaritatea. Cineva mi-a spus de polonezi care merg în autobuze spre România pentru a vedea dacă pot prinde câțiva „mici campioni” în magazinele de acolo.

Fiecare etaj avea câte un gardian puternic înarmat. Era gardianul acolo pentru a împiedica oamenii să-i fure pe minunațîi campioni selectați de un birocrat din București sau de către oficialul local al Partidului Comunist? Nu.

Gardianul era acolo să-i împiedice pe clienții furioși să atace funcționarii din magazin pentru aroganța lor ( „Noi pretindem că muncim și ei pretind că ne plătesc”) și pentru calitatea mizerabilă a bunurilor, care s-au deteriorat instantaneu. Cel puțin aceasta era ceea ce mi-au spus polonezii.

Un mediu de afaceri stimulativ se realizează în principal lăsând oamenii în pace. Ei se stimulează și mobilizează singuri, prin idei strălucite prin care încercă să-i bucure pe consumatori, permițându-li-se să-și valideze ideile – atât oamenilor de afaceri, cât și clienții lor, testând și testând. Este  încercare și eroare, acel dispozitiv uman fantastic.

Așadar România ar avea nevoie de puține reglementări. Reglementările sunt adesea invocate în numele „siguranței”,  dar de obicei ele se dovedesc ca protejeaza anumite interese speciale, împotriva interesului comun. Nu poți face o națiune bogată, în ciuda a ceea ce argentinienii cred de mult, prin protejarea economică a tuturor și subvenționarea economică a tuturor. Este mult mai bine să lași piața să funcționeze, cu încercarile și erorile ei.

Ești puțin nesigur de ceea ce va apărea în magazinul alimentar. Prin contrast, cubanezii sunt siguri de ce va apărea în magazinele alimentare de stat la prețuri controlate: un sac putrezit sau plin de gheața; o sticlă de ulei rânced de gătit. Lăsând piața să funcționeze nereglementată și neplanificată vei ajunge la mult mai multe articole și mult mai bune.

În plus, România ar trebui să aibă puține sau deloc licențe profesionale. E același lucru ca dereglementarea. Licențele sunt aproape întotdeauna încercări ale unui grup de interese de a obține venituri mai mari prin restricționarea întrării pe piață, cu rezultatul că vei plăti mai mult pentru pentru o consultație la doctor sau serviciile unui electrician.

În țara mea, în câteva regiuni, trebuie să  obții o licență de la stat  pentru a oferi servicii pentru decorațiuni interioare. Gândește-te la cumplitul dezastru dacă ea alege greșit o nuanță de verde pentru camera ta de zi. Groaznic de spus.

România ar trebui să lase oamenii să pornească afaceri când și unde doresc ei. Iar muncitorii ar trebui lăsați să se mute când și unde doresc ei. Lăsați oamenii să încerce! Înțelepciunea „încercării și erorii” pe o piață în care oamenii aleg dintre 40.000 de articole oferite de mii de antreprenori care concurează pentru banii dumneavoastră este mult mai mare decât înțelepciunea unui planificator central care îți ordonă să porți o haină de ploaie verde, nu roșie sau albastră.

Totuși sunt întru totul pentru o orientare umană. Sunt creștin liberală și recunosc „obligația” pe care fiecare o are față de cei săraci. Iisus ne-a anunțat că, la a două venire, El va spune „ Adevărat îți spun că orice ai făcut pentru unul dintre cei mai mici frați și surorile mele, ai făcut-o pentru mine”. Da, dar principala obligație față de săraci este să-i lase pe aceștia și pe ceilalți oameni să lucreze cu onestitate, să dăruiască din inima, să creeze sincer, să acționeze onest. Toată lumea va fi într-o situație mai bună.

Sfântul Pavel a spus: „ cel care nu muncește, nu ar trebui să mănânce”. Ei bine, dacă cineva este la ananghie, sunt bucuros să-l ajut.  Dar principala obligație este să-i lași pe săraci să-și găsească propriul drumul, să nu-i conduci de parcă ar fi niște copii obraznici sau neajutorați.

Obligația creștină este de a trata pe toată lumea ca adulți cu o voință proprie, așa cum o face liberalismul. De aceea liberalismul este de asemenea numit „ adultism”.

Florin Cîțu remarcă că: „rădăcina problemei noastre, de acolo ni se trage, de la Iliescu, și de la proprietatea privată, care este un „moft”. Proprietatea privată înseamnă că oamenii nu pot pur și simplu să-ți între în casă, pentru a-ți folosi toaleta, fără a avea permisiunea ta.

În Havana, după Revoluție, marile case ale celor bogați, care fugiseră în Miami, au fost ocupate de câte zeci de familii fiecare. Nimeni nu deținea aceste case. Ei doar le-au folosit și, desigur, le-au distrus. Acoperișurile au intrat în paragină, tencuiala s-a desprins, toaletele nu mai funcționau.

Sfântul Pavel, Erasmus, John Locke, Rousseau și urmașii lor moderni, toți au înțeles fundamental greșit rațiunea proprietății private. Avem nevoie de proprietate pentru a ne asigura că darurile lui Dumnezeu și investițiile umane sunt folosite cu chibzuință. Dacă proprietățile și muncă oamenilor sunt gratuite, precum conacele din Havana sau soldații recrutați în mod forțat, vom avea o suprasolicitare, uzare excesivă și folosire nechibzuită.

Cumpătarea dată de mecanismul prețurilor și al profiturilor și proprietatea privată este mult mai avantajoasă pentru toată lumea.
Să comparăm Coreea de Sud, cu piețe și proprietăți, față de Coreea de Nord, cu planuri centralizate și proprietate publică. Fără „mofturi”, proprietatea nu este un lux opțional mai mult decât alte drepturi ale omului. Este un drept necesar și chiar suficient pentru ca toată lumea să trăiască mai bine.

Cu cât mai bine? Ei bine, de la 1.800 multe țări, și nu doar țările europene și-au văzut venitul real pe cap de locuitor crescând de la un nivel considerat mizer, de 3 dolari pe zi, până la 100 de dolari pe zi. Media mondială, care se regăsește astăzi în țări precum Brazilia și China, este de 45 dolari pe zi. În România este de 82 dolari pe zi, în sine o creștere semnificativă față de perioada comunistă, și foarte mare într-adevăr comparativ  cu două secole în urmă. Suntem într-o situație mai avantajoasă decât am fost vreodată, în principal nu datorită acțiunii statului, ci pentru că am lăsat oamenii să inventeze singuri insulina, filmele 3D, stiloul, Podul de la Cernavodă.

Dar nu există nici un motiv pentru ca românii să nu câștige 176 dolari pe zi, bani pe care îi câștiga și îi cheltuie astăzi americanul de rând. De unde știu? Pentru că atunci când românii se mută în Statele Unite, nu aduc cu ei reglementările stupide și corupția și dispretuirea drepturilor de proprietate din țara lor natală. Ei sau copiii lor câștigă imediat veniturile din SUA: Lauren Bacall, Nadia Elena Comăneci Conner, Andrei Codrescu.

Ce altceva mai știu?  Tări precum Hong Kong, după 1948, și Irlanda mea natală, după 1975, au avut o creștere uimitor de rapidă în câteva generații, trecând de la săracie oribilă la bogăție strălucitoare, odată ce au lăsat liberi oamenii să se descurce pe baza proprietatii private și antreprenoriatului.

Cum trebuie procedat în România? Aici, cuvântul „capitalism” este un mare obstacol în calea gândirii clare. A pune caramidă pe caramidă, sau diplomă de licență peste alte diplome de licență reprezintă o situație dezirabilă. E drept că România trebuie să o aibă o performanță mai bună privind gradul de absolvenți de liceu. Este o investiție de rutină. Dar investiția este doar “necesară” pentru îmbogățire, însă nu este și “suficientă”. 

Poți avea 100% absolvenți de liceu, dar dacă ai adoptat modelul economic nord-coreean, ai fi sărac ca un nord-coreean.
Necesar nu este și suficient. În fond, lumina soarelui și precipitațiile, limba română și săgeata timpului, forța de muncă și existența universului sunt toate necesare.  

Însă când le ai pe toate acestea – și România le are deja - atunci ceea ce ar fi suficient pentru a vă aduce prosperitate mai mare ar fi prețurile, profitul, și proprietatea privată, lăsând indivizii să le întrebuințeze.

Inovația generată de proprietate și profituri, și nu investițiile, a fost explicația creșterii din 1800. Oamenii au crescut de la 2 dolari sau 3 dolari câștigați pe zi timp de milenii. Apoi în 1776  și alte conjuncturi favorabile din acea perioadă curentul liberal a străpuns societatea și a răsturnat încet ierarhiile trecutului și a lăsat oamenii să se manifeste. Și oamenii au continuat s-o facă. Ideile inovatoare pe care le-au proiectat pentru echipamente, fabrici sau organizații au făcut ca investițiile să fie profitabile.

În lipsa ideilor inovatoare, diminuarea rentabilității investițiilor ar suprima creșterea. Poți construi o a doua casă pentru tine și o a treia, dar dacă nu ai o idee nouă pentru a le folosi, investiția este o prostie. Nefiind ghidată de proprietate și profituri investiția este mai degrabă nechibzuită, la fel ca în cazul unui pod construit din fonduri publice, către nicăieri, sau o clădire publică rar folosită.
Așadar, cuvântul pe care ar trebui să-l folosim pentru a descrie lumea modernă începând din 1776 nu ar trebui să fie „capitalism”. Cuvântul  ne conduce la o implicație eronată istoric și economic că acumularea de capital conduce în sine la creștere. Cuvântul  este „ inovism”. IN –o-vism.

Sfatul meu pentru prietenii mei din România? Lăsați inovismul să lucreze. Statul ar trebui să stea deoparte, păstrând pacea și dând o mână de ajutor săracilor, taxându-vă pentru un grad mai ridicat de absolvire a liceului, dar în rest lăsând românii să-și trăiască viața. Sunteți cu toții antreprenori, mari și mici. Așa cum Sfântul Paul a spus în 1Cor 12 avem haruri variate. Eliberați-le pentru adevăratul bine comun.

................

Din bibliografia autoarei:  

If You're So Smart: The Narrative of Economic Expertise  (University  of Chicago Press,  1990), Knowledge and Persuasion in Economics (Cambridge  University  Press,  1994),  Crossing: A Memoir (University of Chicago, 1999), care a  fost inclusă în New York Times Notable Books, Measurement and Meaning in Economics (S.  Ziliak,  ed.;  Edward  Elgar,  2001),  The Secret Sins of Economics (Prickly Paradigm Pamphlets, University of Chicago Press,  2002),  The Cult of Statistical Significance: How the Standard Error Costs Us Jobs, Justice, and Lives (coautor; University  of  Michigan  Press,  2008)  –  care  a  jucat  un  rol important  în  luarea  unei  decizii  de  către  Curtea  Supremă  a  Statelor  Unite  –  și  o  impresionantă  trilogie  dedicată  istoriei  economice, The Burgeois Era, publicată la University of Chicago  Press:  The Bourgeois Virtues: Ethics for an Age of Commerce (2006),  Bourgeois Dignity: Why Economics Can't Explain the Modern World (2010)  și  Bourgeois Equality: How Betterment Became Ethical, 1600­1848, and Then Suspect(2015).

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate