Belarus - perspectiva unei crize militare la frontiera NATO

Nicu Falcoi
Nicu Falcoi
Senator USR
Nicu Fălcoi este senator USR, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României și vicepreședinte al subcomisiei Transatlantic Defence and Security Cooperation (DSTCT) din cadrul Adunării Parlamentare NATO. A fost pilot militar timp de 20 de ani și apoi antreprenor.
nicu falcoi_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
sursa foto Inquam Photos/Occtav Ganea

În 7 iunie 2021 ar trebui să expire acordul dintre Federația Rusă și Republica Belarus privind funcționarea a două facilități sau centre militare de comandă ale Armatei ruse de pe teritoriul acestei republici grav afectate de regimul dictatorial.

Întrebat în luna iunie 2020 despre viitorul acestor centre, ministrul Apărării, Generalul Maior Victor Krehnin declara că "termenii prezenței în continuare a instalațiilor militare ale Rusiei în Belarus sunt în proces de coordonare internă. O decizie finală trebuie luată de guvernul belarus. Partea rusă va fi notificată asupra deciziei."

Dar poate ar fi bine să intrăm în detalii privind aceste centre. Poate așa vom înțelege mai bine miza rusească din criza declanșată în Belarus și cât de important este acordul militar ruso-bielorus privind aceste centre de comandă pentru securitatea graniței de est a NATO.
Acordurile interguvernamentale privind folosirea de către ruși a celui de-al 43-lea centru de comunicare al armatei rusești din Vileika, regiunea Minsk și a centrului de avertizare împotriva atacurilor de rachete din Baranovichi, regiunea Brest, au fost încheiate pe 6 ianuarie 1995. Prevederile înțelegerilor au intrat în vigoare la 7 iunie 1996. Acordurile au fost încheiate pentru o perioadă de 25 de ani. Termenul de funcționare expiră la 7 iunie 2021. Oricare dintre părți este liberă să le întrerupă prin prezentarea unei notificări scrise cu cel puțin doisprezece luni înainte (până la 6 iunie 2020). Termenul de notificare a expirat, dar nu știm oficial ce a decis Belarusul. Din interacțiunile oficiale este foarte probabil ca președintele Lukașenko să fi aprobat prelungirea acordului și securizarea prezenței militare rusești în aceste centre.

Centrul Baranovichi din Gantsevichi, Regiunea Brest, este echipat cu radarul Volga, care a început să fie construit în 1984. După un timp, proiectul a fost stopat pentru câțiva ani. În 1997 lucrările de construcție au fost reluate, iar centrul a intrat în funcțiune în 2003.
Cel de-al 43-lea centru de comunicare al Marinei Ruse din Vileika (stația de radio Antei) funcționează în regiunea Minsk din ianuarie 1964. Este responsabil de menținerea comunicațiilor radio între Statul Major al Marinei Ruse și submarinele nucleare privind serviciile de luptă în oceanele Atlantic, Indian și Pacific. De asemenea, stația desfășoară recunoaștere și război radio-electronic.
Poate ar fi bine să facem o comparație cu situația din Crimeea. În ambele cazuri discutăm de foste republici sovietice cu un rol crucial pentru strategia militară rusă. Și în Crimeea, dar și în Belarus, Federația Rusă a avut de gestionat securizarea și prelungirea unor acorduri militare care vizau arhitectura militară ofensivă de pe flancul de est al NATO. Și în Belarus și în Crimeea discutăm de trei domenii militare importante pentru strategia agresivă a Rusiei, apărarea anti-aeriană, domeniul militar maritim și cel de război electronic. În ambele cazuri, există granițe comune cu țările NATO și zone strategice vulnerabile, care necesită prezența militară sporită a NATO. În flancul nordic, acestea sunt granița polono-bielorusă și bieloruso-ucraineană, iar în regiunea Mării Negre - proximitatea terestră a regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova și proximitatea maritimă a peninsulei Crimeea.

După invazia din Crimeea, din 2014, Federația Rusă a reconfigurat integrarea tuturor sistemelor de luptă electronică pentru întregul District militar de sud responsabil pentru regiunea Mării Negre, Turcia, România, Bulgaria și Caucaz . În cazul Belarusului, integrarea sistemelor de luptă electronică a fost făcută după acordul militar semnat de cele două țări în 2009. De zece ani, războiul electronic pe flancul de nord este dus de Federația Rusă împreună cu Belarusul.

Perspectiva militară asupra crizei din Belarus ar trebui să aibă în vedere planurile militare ale Federației Ruse pentru întreaga regiune de la Baltica până la Marea Neagră. În primul rând, obiectivul Rusiei este să consolideze prezența militară în Crimeea și în Belarus. În cazul peninsulei Crimeea escaladarea militară este mai avansată și vizează sporirea gradului de amenințare pentru cele trei țări NATO: România, Bulgaria și Turcia. Patru crize majore sunt avute în vedere de Moscova în această parte de lume. Criza din regiunile separatiste din Ucraina de est, războiul din Siria, criza cipriotă și criza din Libia. Toată această axă de instabilitate care leagă securitatea Mării Mediterane de Marea Neagră ridică mari probleme pentru NATO și UE.

Prezența militară rusească din Belarus este de așteptat să se consolideze, Federația Rusă fiind interesată de integrarea apărării anti-aeriene, înființarea de noi baze în Belarus, în special baze aeriene la granița cu Polonia și Ucraina și dezvoltarea unui program anual consolidat de exerciții militare comune de amploare pe teritoriul Belarusului.

Toate aceste dimensiuni militare ale cooperării militare bilaterale dintre Moscova și Minsk nu pot fi promovate dacă în Belarus nu ar exista un dictator ca Lukașenko. Ca și în cazul Ucrainei, de numele președintelui și de aparatul de securitate și militar se leagă toate eforturile Moscovei de a transforma Belarusul într-o platformă militară agresivă care vizează NATO.

Din perspectiva noastră, a României, ar trebui să facem trei lucruri urgent. Primul ar fi o evaluare a priorităților asumate prin parteneriatul strategic cu Polonia, țara NATO cea mai implicată și amenințată de evoluțiile din Belarus. Polonia, un partener profund implicat în securitatea regională, încearcă să construiască o coaliție care să susțină direcțiile pozitive cu toți partenerii NATO și în special cu Ucraina, Moldova și Georgia.

Un al doilea obiectiv al României este implicarea activă în consolidarea culturii democratice și reforma din Republica Belarus. Nu este un obiectiv ușor, pentru că în Europa de est democrația nu se construiește ușor.

Nu în ultimul rând, România, în special guvernanții, ar trebui să regândească modul în care politica noastră externă anticipează și gestionează asemenea crize cu potențial de amenințare pentru întreaga regiune. E vorba în special de anticiparea și monitorizarea potențialelor zone de criză volatile de la granița de Est a NATO, care ar trebui să fie abordate integrat. În lipsa unei voințe și a unei viziuni politice, o criză precum cea din Belarus, în care Moscova are mize militare directe, ar putea să surprindă Bucureștiul nu doar în termeni de grad de acces la informații strategice ci și la capitolul de soluții politico-militare.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate