Editorial Ce se întâmplă cu Euro și în ce să ne ținem economiile?

Data actualizării: Data publicării:
Claudiu Năsui
Claudiu Năsui
Deputat USR, fost ministru al Economiei, CFA
nasui
Claudiu Năsui. Foto: Arhivă personală

Ca să avem o șansă să ne salvăm cât putem din economii, trebuie să înțelegem ce se întâmplă la nivelul băncilor centrale din Europa și SUA.

România nu influențează politica europeană, darămite pe cea globală. Dar e important să ne uităm la ce se întâmplă acolo, pentru că deciziile acelea au un efect semnificativ asupra vieții noastre.

Fed-ul american (banca centrală care emite dolarul) a mai crescut încă o dată dobânda. Toate indicațiile sunt că o va crește în continuare și mult. De ce? Pentru că Fed-ul este decis să combată inflația. Pe scurt, americanii au de ales între o recesiune pe termen scurt și periclitarea supremației dolarului în lume pe termen lung. Aleg evident să apere supremația dolarului, deci să combată inflația.

Din păcate pentru noi, Banca Centrală Europeană nu pare să aibă aceleași priorități. Nici ea și nici politicienii de la nivel european. Presiunea de combatere a inflației este mult mai mică. În primul rând pentru că politicienii europeni par mai preocupați de alte lucruri decât omologii lor americani. În al doilea rând, pentru că combaterea inflației în zona euro ar crea mari probleme pentru țări masiv îndatorate și cu deficite mari, cum este Italia.

Italia și alte state trăiesc de ani buni pe datorie. Ca să avem o imagine a problemei, datoria Italiei este 135% din PIB-ul lor, România e pe la 50%. Creșterea dobânzilor îi nenorocește. Și, odată cu ei, pe toate băncile și fondurile de investiții care i-au împrumutat. Iar acelea nu sunt doar în Italia, sunt prin toată Europa.

Italia ar trebui să intre pe un program drastic de reducere a deficitului și să înceapă să-și ramburseze din datorie. Dar ghiciți cine tocmai a câștigat alegeri în Italia? Fix o coaliție care, deocamdată, pare să vrea să crească mai tare deficitul.

Vedeți deja cum se apropie furtuna perfectă.

Ce face Banca Centrală Europeană în cazul acesta?

Pe scurt, vor să crească dobânda pentru a combate inflația (au început deja destul de anemic) dar în același timp să facă ceea ce numesc ei un „Instrument de Protecție a Transmisiei” (IPT).

Ce este IPT? Haideți să vedem ce se află în spatele jargonului pompos economic, făcut de fapt mai mult să mascheze realitatea.

IPT este un mecanism prin care BEC vrea să tipărească bani (euro) pentru a împrumuta direct statele cele mai îndatorate, precum Italia, la dobânzi mici. Vor să combată ceea ce numesc ei „fragmentarea”. Adică țări diferite din zona euro care se împrumută la dobânzi diferite. Dar de ce se împrumută țările la dobânzi diferite? Pentru că riscul de țară este total diferit de la o țară la alta. Una e să împrumuți pe cineva care are excedent bugetar și datorie externă mică. Alta e să împrumuți Italia care are o datorie imensă, deficite mari și perspective pentru un guvern care le va mări și mai mult.

Practic BCE va combate inflația cu o mână și o va spori cu alta. Combate inflația prin creșterea dobânzilor, dar o încurajează prin noul mecanism de creștere a masei monetare de euro. Doamna Christine Lagarde, președinta BCE, spunea la începutul lui 2020 că nu e treaba BCE să combată diferențele de dobândă între state. Iată că acum, fix asta își propune să facă.

Aici se vede diferența între BCE și Fed-ul american. Acolo unde Fed-ul este decis să combată inflația, BCE nu este. Asupra Fed-ului american politicienii din administrația Biden și congres pun presiune pe combaterea inflației. În Europa nu prea vedem așa ceva.

Ce se va întâmpla într-o economie în care banca centrală apasă și pedala de frână și pedala de accelerație în același timp? Nimic bun. Mai ales că stimulentul pentru guvernele din zona euro va fi să fie cât mai mult ca Italia. Adică să facă deficite mari pe care să le finanțeze prin noul instrument al Băncii Centrale Europene. Din asta pierd țările stabile care au avut grijă să-și țină finanțele sub control. Nu de alta, dar nu ele vor primii banii noi ai BCE.

Degeaba li se va spune unor guverne că „nu e bine” să trăiască pe banii altora. Cum să împiedici statele să facă fix lucrul pe care structural le încurajezi să-l facă?

Am spus-o acum câteva săptămâni, criza energetică europeană va fi mică pe lângă criza financiară care va veni. România nu poate influența ce se întâmplă la nivel mondial. La nivel european, unde am putea avea o voce, suntem mult prea slab reprezentați ca să contăm.

Ce putem face la nivel individual? Depinde cât de tare va apăsa doamna Lagarde pe pedala de frână și cât de tare va apăsa pe cea de accelerație. În funcție de asta se va aprecia sau nu euro în raport cu dolarul.

Pentru cine are economii, eu recomand în continuare dolarul. O zic de ceva vreme. Cine a făcut asta în trecut, are acum mai mulți bani în buzunar. Iar asta nu doar în raport cu alte monede, ci și în raport cu bursa, crypto sau alte active. Veți vedea mulți economiști care sunt specialiști în a prevedea trecutul. Vă vor spune „să vă puneți banii să muncească pentru dumneavoastră”. Adevărul crunt este că nu există bani fără muncă sau risc. Iar în perioada asta, dacă nu știți de vreo industrie sau companie care vi se pare că va avea un randament bun, stați pe dolar.

Partenerii noștri